La solicitarea expresă a României, Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite s-a reunit în regim de urgență, în scopul analizării impactului generat de prăbușirea unei drone rusești de tip Geran 2 asupra unui bloc de locuințe din municipiul Galați.
Incidentul, soldat cu rănirea a două persoane, a atras o reacție fermă de solidaritate internațională, o declarație comună de condamnare a comportamentului considerat iresponsabil al Federației Ruse fiind asumată de peste cincizeci de state semnatare, printre care marile puteri din grupul partenerilor occidentali.
În cadrul reuniunii oficiale, poziția României a fost centrată pe denunțarea unei încălcări flagrante a dreptului internațional și a unei escaladări periculoase a războiului ilegal din țara vecină. S-a subliniat faptul că aparatul de zbor s-a prăbușit într-o zonă rezidențială extrem de dens populată, generând riscuri majore pentru viața civililor și subminând stabilitatea regională pe flancul estic. Reprezentanții diplomatici de la București au catalogat drept inacceptabile intruziunile aeriene repetate, precizând că, dincolo de destinația inițială a vectorului militar, responsabilitatea pentru aceste acțiuni revine integral statului agresor.
Sprijinul aliaților strategici a fost reconfirmat ferm la sediul organizației din New York. Reprezentanții Statelor Unite au condamnat incursiunea nesăbuită a dronei militare în spațiul aerian al unui stat membru NATO, reiterând angajamentul absolut pentru apărarea fiecărui centimetru de teritoriu aliat. În mod similar, delegația Franței a asigurat menținerea unui rol deplin în consolidarea posturii de descurajare pe flancul estic, din postura de națiune cadru pentru batalionul multinațional dislocat în regiune.
La polul opus, argumentele Moscovei au urmat o linie retorică bazată pe respingerea completă a acuzațiilor, considerând convocarea Consiliului drept o tentativă de generare a unui val de tensiune diplomatică artificială. Ambasadorul rus a invocat presupuse neconcordanțe tehnice și factuale în declarațiile oficialilor români, inclusiv în cele ale președintelui Nicușor Dan, sugerând că traiectoria dronei ar fi fost modificată în urma acțiunilor sistemelor de apărare aeriană ucrainene. Această strategie de distorsionare a realității a primit o replică promptă atât din partea diplomației de la Kiev, cât și din partea Ministerului Afacerilor Externe de la București. Partea română a subliniat că astfel de tactici de negare a responsabilității erau previzibile, punctând totodată că regiunea est-europeană înțelege prea bine comportamentul istoric al Federației Ruse și refuză să accepte aceste escaladări repetate ca pe o nouă normalitate.
