1 Iunie nu este despre vârsta din buletin, ci despre starea de spirit. Este un memento că, indiferent cât de complicată devine viața, undeva, în interiorul nostru, încă mai știm să ne bucurăm pur și simplu pentru că existăm şi, neapărat, de copilul din noi.
E mama perfectă şi pentru că e partenerul de joacă şi de trăsnăi al celor doi băieţi ai ei. Îşi retrăieşte cu pasiune copilăria prin ochii lui Nicholas (10 ani) şi ai lui Andreas (8 ani). Florina Constantinescu e norocoasă să fie în preajma copiilor şi la muncă. În fiecare duminică, este prietena celor mici care vor să devină mari vedete la emisiunea „Vedeta familiei”, de la TVR 1. S-a bucurat... ca un copil, când a auzit că vrem să ne răspundă la câteva întrebări legate de 1 Iunie şi iată ce ne-a povestit despre cea mai frumoasă zi a copilului, dar şi despre planurile ei şi ale băieţilor ei pentru această zi specială.
1. Îţi aminteşti care a fost pentru tine cea mai frumoasă zi de 1 Iunie, Flori?
De 1 Iunie, părinții mă duceau în centrul orașului, unde era raiul copiilor: spectacole, baloane, concursuri, vată pe băț și multă gălăgie fericită. Mă bucuram de absolut orice și aveam impresia că ziua aceea nu ar trebui să se termine niciodată.
Dar adevărul e că am început să simt cu adevărat magia lui 1 Iunie abia după ce am devenit mamă. Din acel moment, m-am transformat într-un mix între magician, animator și partener oficial de nebunii. La noi, 1 Iunie e un fel de „Yes Day”: nu refuzăm nimic, facem toate trăsnăile posibile, mâncăm desert înainte de felul principal și râdem până ne doare burta.
Îmi retrăiesc copilăria prin ochii lor. Uit complet că sunt adult și devin încă un copil în gașcă… doar puțin mai înalt și cu mai multe responsabilități.
2. Dacă te-ai putea întoarce în timp pentru o singură zi din copilăria ta, ce zi ai alege și de ce?
Îmi amintesc perfect un spectacol la Casa de Cultură a Sindicatelor din Pitești. Împreună cu colegele mele de clasă pregătiserăm de toate: modă, dans, momente artistice… iar, la final, am cântat cu colega mea de bancă „My Heart Will Go On”.
Aveam niște emoții uriașe. Atât de mari, încât cred că și microfonul tremura cu mine. Nu aveam deloc încredere în vocea mea și, atunci, am plecat de pe scenă convinsă că nu mi-a ieșit deloc bine.
Dacă m-aș întoarce în timp, m-aș întoarce în acea zi şi aș urca pe scenă altfel. Cu încrederea pe care o am astăzi, cu mai puțină frică și cu mai multă bucurie. Aș cânta fără să mă mai gândesc la public sau la perfecțiune. Doar pentru sufletul meu. Și probabil aș ține și nota finală mai bine decât Céline Dion… măcar în imaginația mea.
3. Care era mâncarea sau desertul care te făcea cel mai fericit când erai copil? Mai e valabil acum?
În copilărie, meniul meu era extrem de sofisticat: pulpe de pui cu cartofi. Atât. Nimic altceva. Cred că părinții mei ajunseseră să negocieze cu mine ca la summit-uri internaționale doar ca să gust altceva.
Iar la desert… clătitele erau iubirea vieții mele. Cu gem, cu finetti, cu zahăr, cu orice. Și, sincer, relația noastră e încă foarte solidă.
4. Cine era „eroul” tău de la televizor în perioada copilăriei? Dar copilul tău ce erou TV are, dacă are?
Eu voiam să fiu Sailor Moon. Eram fascinată! Aveam și păpuși cu personajele, care pe atunci se găseau extrem de greu, deci erau adevărate comori.
M-am uitat la tot ce însemna copilăria anilor ’90: Strumfii, Power Puff Girls, Laboratorul lui Dexter, Johnny Bravo, Popeye. Îmi plăcea enorm Veronica și eram nelipsită din fața televizorului la Abracadabra, Ba da, Ba nu, Feriți-vă de măgăruș, Kiki, Riki, Miki. Practic, am crescut cu programele Televiziunii Române. Iar Teleenciclopedia mi se părea ceva absolut fascinant.
Copiii mei sunt într-o altă galaxie: anime-uri. Naruto Shippuden, One Piece, My Hero Academia… acolo e universul lor. Și, recent, în casa noastră s-a produs un alt fenomen: Michael Jackson. După ce am văzut filmul, s-a instalat nebunia. Avem muzică nonstop, coregrafii prin sufragerie și tentative foarte serioase de styling vestimentar inspirat de star. Uneori simt că locuiesc într-un mini turneu mondial.
5. Ce planuri ai pentru 1 Iunie alături de copiii tăi?
De 1 Iunie voi fi la Televiziunea Română, unde pregătim ceva foarte frumos pentru copii: spectacole, activități, teatru, muzică, jocuri, competiții sportive… practic, o explozie de energie și bucurie în curtea TVR și în Studioul 2.
Inițial, voiam să-i iau și pe băieții mei cu mine, să se bucure de tot evenimentul, dar, între timp, au primit o ofertă mult mai tentantă: excursie cu colegii. Și, sincer, știm cu toții că mama pierde detașat în fața unei excursii cu gașca.
Așa că anul acesta sărbătorim separat… dar recuperăm noi în stilul nostru. Și asta înseamnă, cel mai probabil, haos organizat, râsete și multe calorii.
6. Genunchi juliți sau haine curate?
Genunchi juliți, evident. Jucam fotbal, mergeam pe role, mă cățăram în copaci după zarzăre și cireșe… era imposibil să ajung acasă întreagă și impecabilă.
7. Ciocolată de casă sau înghețată la vafă?
Înghețată la vafă. Eram client fidel al magazinului din cartier. Înghețată și TEC — combinația supremă a copilăriei.
8. „De-a v-ați ascunselea” sau „Nu te supăra, frate”?
De-a v-ați ascunselea. Doar că eu luam jocul foarte personal: mă ascundeam, apoi intram în casă, mâncam ceva dulce și uitam că mă caută lumea afară.
9. Vacanța la mare sau vacanța la bunici?
Vacanța la mare, fără discuție. Era preferata mea. Bunicii mei stăteau la oraș, deci nu aveam varianta clasică cu găini și lapte proaspăt.
10. Ce profesie spuneai că vei avea când te întrebau adulții?
Cântăreață, actriță, creatoare de modă, fotomodel, prezentatoare TV… aveam multe planuri și multă încredere. Și uite că de câteva chiar m-am ținut.
foto: TVR, Arhiva personală Flroina Constantinescu
