Românii înregistrează o creștere a stresului financiar, dar reiau planurile pentru achiziții majore.
Evoluția comportamentului de consum în mediul urban din România indică o tranziție semnificativă de la starea de șoc inițială la o fază avansată de adaptare în raport cu actualul context economic și politic. Conform datelor centralizate într-un studiu sociologic realizat de iSense Solutions la nivelul primelor două trimestre ale anului 2026, indicatorul sintetic ce măsoară nivelul de stres al populației a înregistrat o traiectorie ascendentă, urcând de la valoarea de 63,3 puncte la 65 de puncte. Această dinamică reflectă menținerea unei presiuni constante asupra bugetelor familiale, inflația și climatul economic general rămânând principalele surse de îngrijorare pentru marea majoritate a cetățenilor.
Analiza structurală a factorilor de stres evidențiază o amplificare generalizată a temerilor. Dincolo de componenta financiară, care afectează peste nouăzeci la sută din populație, s-a constatat o creștere evidentă a preocupărilor legate de sănătatea publică și siguranța personală. Această tendință este atribuită fluxului de informații privind potențiale riscuri epidemiologice, cum ar fi cazurile de hantavirus, dar și incidentelor de proximitate generate de conflictul militar din Ucraina. În paralel, neîncrederea în autoritățile publice și politice a cunoscut o ușoară agravare, depășind pragul de șaizeci la sută în cel de-al doilea trimestru al anului.
În ciuda acestor indicatori de presiune, cercetarea reliefează un paradox comportamental important: deși nivelul de stres global este mai ridicat, starea de nervozitate declarată de consumatori a scăzut de la 27% la 23%. Specialiștii interpretează acest fenomen ca pe o internalizare și o normalizare a stării de criză, fenomen corelat direct cu o tendință de revigorare a intențiilor de achiziție. Prudența rămâne o regulă de bază, concretizată prin reducerea cantităților cumpărate, scăderea frecvenței ieșirilor în oraș și orientarea masivă către promoții și mărci accesibile, în timp ce segmentul produselor premium continuă să scadă abrupt.
Cu toate acestea, dorința de relansare a planurilor de investiții pe termen lung redevine vizibilă. Datele colectate arată o creștere clară a intențiilor de a efectua cheltuieli pentru renovarea locuințelor, achiziționarea de mobilier sau elemente de decorațiuni. Cea mai pronunțată evoluție pozitivă se înregistrează în sectorul bunurilor de folosință îndelungată, unde ponderea celor care planifică astfel de cumpărături în perioada imediat următoare a crescut substanțial față de începutul anului, semnalând o stabilizare a așteptărilor consumatorilor față de evoluția pieței.
