Reuniunea la vârf a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), desfășurată în capitala Turciei, s-a încheiat cu adoptarea unei declarații finale structurate în șase paragrafe.
Documentul oficial consfințește decizia statelor membre de a suplimenta cu 50 de miliarde de dolari fondurile alocate industriei de apărare și proceselor de inovare tehnologică. Această măsură succedă unui efort financiar realizat în cursul anului anterior, când investițiile statelor europene și ale Canadei în cerințele critice de securitate au înregistrat o creștere de peste 139 de miliarde de dolari.
Declarația de la Ankara reafirmă fără echivoc valabilitatea Articolului 5 din Tratatul de la Washington, stipulând angajamentul colectiv conform căruia un atac îndreptat împotriva unui aliat reprezintă un atac împotriva întregii structuri euroatlantice. Documentul stipulează în mod oficial că Federația Rusă constituie o amenințare pe termen lung la adresa stabilității globale și recunoaște, în premieră, contribuția directă a Ucrainei la securitatea transatlantică. Pentru anul curent, statele membre s-au angajat să furnizeze Kievului asistență militară și logistică evaluată la 70 de miliarde de euro, menținând proiecții echivalente pentru perioada următoare. Spre deosebire de reuniunile anterioare, documentul final nu stabilește locația sau data exactă a viitorului summit, menționând doar intenția organizării unei noi întâlniri.
Din perspectiva României, președintele Nicușor Dan a evidențiat, la finalul lucrărilor, relevanța includerii explicite a amenințării ruse în textul declarației, fapt ce confirmă importanța strategică acordată Flancului Estic. În cadrul dezbaterilor, delegația română a subliniat rolul deosebit al regiunii Mării Negre din punct de vedere economic și de securitate, evidențiind interconexiunile energetice cu zona Caspică și importanța logistică a portului Constanța.
Președintele României a făcut declarații la finalul summitului de la Ankara, după ce aliații au dat și o declarație comună prin care pledează în continuare pentru unitatea Alianței.
În ceea ce privește provocările de securitate imediate generate de războiul din proximitate, într-un interviu acordat Ramonei Avramescu, trimis special al TVR la Ankara, șeful statului a precizat că șase state partenere, printre care Statele Unite, Franța și Italia, au furnizat deja României echipamente provizorii de detectare și combatere a amenințărilor aeriene. Soluția pe termen lung urmează să fie implementată prin intermediul programului SAFE, livrările tehnicii militare comandate fiind eșalonate pe parcursul următorilor doi ani. Totodată, în cadrul summitului, minștrii apărării din Turcia, România și Bulgaria au semnat extinderea inițiativei comune de deminare a Mării Negre către zona de infrastructură critică, o măsură ce vizează în mod direct perimetrul de exploatare gazeiferă Neptun Deep, precum și rețelele submarine de transport de date și energie.
La nivel internațional, rezoluția summitului stipulează că securitatea și descurajarea se vor baza pe interoperabilitatea capabilităților nucleare și convenționale, completate de sisteme cibernetice, inteligență artificială și sisteme fără pilot. Pe flancul diplomatic regional, documentul solicită imperativ Iranului să respecte libertatea totală de navigație în Strâmtoarea Hormuz și reiterează interdicția absolută ca statul respectiv să dezvolte sau să dețină armament nuclear.
