Nivelul de îndatorare al României a atins un prag critic, responsabilitatea financiară a fiecărui cetățean pentru împrumuturile contractate de Guvern de la bănci și instituții financiare ridicându-se la aproximativ 12 mii de euro.
Aceste sume, destinate acoperirii cheltuielilor curente ale statului, precum salariile și pensiile, pun o presiune imensă asupra nivelului de trai actual și viitor, în condițiile în care economiștii estimează o creștere suplimentară a datoriei cu 5 procente până la finalul acestui an.
Statisticile recente indică o accelerare îngrijorătoare a acestui fenomen, datoria guvernamentală apropiindu-se de pragul de 60% din Produsul Intern Brut, după ce doar în ultima lună a anului 2025 statul s-a împrumutat cu 17 miliarde de lei. Comparativ cu anul 2020, gradul de îndatorare al țării s-a dublat, generând consecințe directe sub forma celor mai ridicate dobânzi din Uniunea Europeană și a unei inflații persistente, alimentată de emisiunea de monedă necesară acoperirii deficitelor.
Povara financiară se traduce printr-o creștere generalizată a costului vieții, de la alimente la utilități, afectând bugetele companiilor și ale populației deopotrivă. Anul acesta, România este nevoită să direcționeze aproximativ 60 de miliarde de lei exclusiv pentru plata dobânzilor, care au crescut alarmant de la 3,2% în 2021 la 7,3% în prezent. Acest efort financiar limitează drastic posibilitatea finanțării unor programe noi sau a investițiilor esențiale.
Perspectivele pe termen mediu sugerează riscul intrării într-o perioadă de austeritate, caracterizată prin înghețarea cheltuielilor publice, a salariilor din sectorul de stat și a punctului de pensie. Experții fiscali avertizează că, în absența unui buget echilibrat și a unor reforme structurale reale, nota de plată a acestei îndatorări excesive va fi achitată prin taxe mai mari și printr-o scădere a calității vieții, transformând datoria publică într-o frână sistemică în calea dezvoltării naționale.
Aflați mai multe detalii pe TVR INFO.
