În ediţia „Ora Regelui” din 9 mai, vizităm expoziţia documentară 1866-2026, dedicată celor 160 de ani de la fondarea Casei Regale Române, urmărim un interviu cu Bogdan Bucur, lector universitar SNSPA şi descoperim povestea Monetăriei statului, instituție-simbol, strâns legată de istoria țării. Bogdan Şerban-Iancu ne aşteaptă la TVR 1 sâmbătă, ora 13.00.
Fondarea Casei Regale a României a fost aniversată în elegantele spaţii ale Muzeului Naţional de Artă din București, fostul Palat Regal. Prin intermediul unor fotografii de colecţie din arhiva istorică Agerpres, personalităţile vieţii publice au fost invitate la o călătorie în timp. Cele 32 de imagini, atent selecţionate, parcurg câteva zeci de ani, de la fotografiile din vremea primei domnii a Regelui Mihai până la fotografiile actuale din activitatea celei de a cincea generaţii a Familiei Regale. Fiecare instantaneu, plin de emoție, răzbate către privitor cu forța întregii sale povești. Însoţim echipa „Ora Regelui” la expoziţia documentară 1866-2026 sâmbătă, 9 mai, de la ora 13.00, la TVR 1.
Colecția de fotografii prezentată de Agerpres a ajuns, în câțiva ani, în Belgia, Finlanda, Spania și Egipt. A însoțit Familia Regală în vizitele publice externe, a adus istoria țării în fața comunităților de români din diaspora și a povestit străinilor despre România, partenerul lor în cele mai importante organizații ale lumii.
„Agerpres este o instituție a statului român care are o poveste aproape tot atât de lungă pe cât a Coroanei”, a spus Principele Radu, despre cea mai veche agenție de presă românească, înființată în anul 1899, în timpul domniei Regelui Carol I. În afara sincopei cauzate de instaurarea regimului comunist, agenția și-a îndeplinit cu seriozitate şi cu imparţialitate rolul pentru care a fost creată, prin difuzarea exactă şi rapidă a ştirilor de interes general sau special. „Agerpres a dovedit Coroanei, în epoca noastră, contemporană, o loialitate atât de desăvârșită, atât de frumos și de demn purtată peste toate cele 17 guvernări cu care Familia Regală a conlucrat după 1990, neîntrerupt, încât reprezintă pentru noi un model de cooperare”, a completat Alteța Sa Regală Principele Radu, evidențiind efortul continuu al agenției de presă de a surprinde în imagini-document activitatea constantă a Familiei Regale.
Expoziţia documentară 1866-2026, dedicată celor 160 de ani de la fondarea Casei Regale Române, a reunit şi o selecţie valoroasă de obiecte din patrimoniul Muzeului de Artă al României. Au fost expuse bustul în bronz al Principelui Carol I, realizat de artistul german Carl Cauer, bustul Reginei Elisabeta de Wladimir Hegel şi bustul Regelui Mihai I, sculptat de Oscar Han. Printre exponatele de mare preţ aflate în patrimoniul Muzeului de Artă al României se află şi câteva obiecte decorative ce au aparţinut regilor şi reginelor noastre. Publicul a putut admira pentru prima dată după recenta lor restaurare, două acuarele cu Principii Moștenitori Ferdinand și Maria, realizate de pictorul Costin Petrescu, cel care avea să picteze fresca de la Ateneul Român și portretele Regilor României Mari din Catedrala Încoronării de la Alba Iulia.
Privită prin prisma unui prezent viu și activ, al țării și al oamenilor ei, aniversarea celor 160 de ani ai Coroanei a fost dedicată, de fapt, generațiilor următoare. „Nu ne aflăm aici pentru a glorifica o pagină de istorie, ci pentru a glorifica o pagină vibrantă din prezentul și din viitorul românesc. Aceasta cred că face aniversarea frumoasă și unică, pentru că ea se adresează celor nenăscuți încă, mai mult decât celor care suntem astăzi contemporanii ei”, a încheiat Principele Radu.
În interviul acordat realizatorului emisiunii „Ora Regelui”, profesorul Bogdan Bucur analizează câteva dintre confuziile create legat de contextul istoric al unor evenimente. Jurnalistul Bogdan Șerban-Iancu aduce în discuție împrejurările Unirii Principatelor, decalajul economic și cultural al României față de țările europene, la venirea Principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, apoi transformarea țării în perioada domniei sale, urmările Războiului ruso-turc și declararea Independenței României. Urmărim interviul sâmbătă, la „Ora Regelui”, pe TVR 1.
Bogdan Bucur este lector universitar la Departamentul de Sociologie al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. Principalul său domeniu de interes academic îl reprezintă istoria sociologiei româneşti și este membru fondator al Societăţii Sociologilor din România. Predă cursuri de sociologie istorică, sociologie juridică, sociologie politică şi sociologia artelor.
În cei 48 de ani de domnie, Carol I, sprijinit de mințile strălucite de care se străduia să se înconjoare, a vegheat cu mult har şi devotament la prefacerea şi la dezvoltarea României. Prin măsurile luate chibzuit şi prin înfiinţarea unor instituţii fundamentale pentru un stat modern, a urmărit recuperarea întârzierii celor câtorva secole faţă de nivelul civilizaţiei occidentale. Cum ordinea, atât de prețuită de Carol, e dată de lege, norma fundamentală a statului – Constituția - a fost plămădită cu mare grabă, dar și cu înțelepciune, luându-se după modelele cele mai avansate ale timpului. A fost votată pe 29 iunie 1866. „Voi păzi Constituţiunea şi legile poporului românesc, drepturile sale naţionale şi teritoriul său neatins”, jura Carol I, acum 160 de ani.
În cele câteva vorbe solemne erau, parcă, toate năzuințele principelui, alături de codul său moral. Un atribut comun cu tânărul stat la conducerea căruia se angajase era, desigur, curajul, iar noua constituție aducea multe dovezi. Una dintre ele era și dreptul domnului țării de a bate monedă. Pe 24 februarie 1870, la Bucureşti, a fost inaugurat edificiul primei Monetării a țării.
Și în zilele noastre, Monetăria Statului este unica instituție abilitată să bată moneda de circulaţie şi de colecţie chiar și pentru alte Bănci Centrale din Europa şi din afara acesteia, ori să producă obiecte care conţin stema oficială a României.
Cu timpul, Monetăria statului a diversificat tot mai mult gama de produse, realizând nu numai monede, ci și medalii comemorative, medalii aniversare, insigne, decoraţii şi ordine, sigilii cu stema României, lingouri de aur și artefacte religioase. Secţia monetară rămâne inima instituției, aici se produce, din anul 1935, fără întrerupere, moneda românească.
„Ora Regelui” ne învită să descoperim povestea unei instituții-simbol, strâns legată de istoria țării, dar și să cunnoaştem dedicarea și priceperea celor care, cu migala unor bijutieri, îmbină de o viață, arta cu meșteșugul.
Prezintă: Bogdan Șerban-Iancu
Editor de imagine: Nicolaie Cernat
Producător: Lidia Voicu
Realizatori: Bogdan Șerban-Iancu, Diana Ilica
foto: romaniaregala.ro
