Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Astztalos Csaba, vorbește, în interviul pentru tvr.ro, despre câteva dintre cazurile cunoscute instrumentate de CNCD - între care lozinca „moarte țig***nilor”, scrisă pe un cort amplasat în Piața Universității, sau comparația între maghiară și „limba cailor” - care au fost închise de magistrați, motivările fiind că amenințarea cu moartea nu era scrisă în spațiul public sau că un cal nu este o cioară, cuvânt folosit peiorativ pentru romi, iar calul este un animal „care se bucură de apreciere” în rândul oamenilor.
Între 2022 și 2024, la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) au fost întregistrate 26 de petiții pe criteriul „naționalitate”, cu trimitere directă la evrei. Toate se încadrează în analiza demnității personale, cu referire la afirmații de natură antisemită, articole de presă, comentarii pe paginile de socializare, afirmații în emisiuni TV, arată CNCD, într-un răspuns la o solicitare tvr.ro. 11 din cele 26 de plângeri au fost soluționate.
Citiți și prima parte a interviului aici: Asztalos Csaba (CNCD): Declarația nu trebuie urmată de faptă pentru a fi calificată ca incitare la ură sau antisemitism. Ar fi fost sănătos ca astfel de cazuri să ajungă în fața judecătorului
Patru dintre aceste solicitări au fost redirecționate către unitățile de Parchet, potrivit datelor publice pe site-ul CNCD. Acestea se referă la:
- declarații prin care este negată existența Holocaustului
- afișarea pe fața unei clădiri din Sectorul 3 a unor însemne fasciste - „un mesh de cinci metri lungime și doi metri lățime, cu conținut printat cu simboluri fasciste. Imaginea prezintă simboluri precum vulturul fascist, identic cu cel din sigla Partidului Nazist, precum și Crucea de Fier a Partidului Nazist. Alături sunt prezente și alte elemente, precum textul „Power Homor Loyalty” sau 1%er, asociate mișcării de extremă dreapta” (strada Bucovina)
- instigare la violență împotriva sa și a familiei sale, pe Facebook, motivată de faptul că are altă religie (cazul înregistrat la Suceava)
- plângere privind creșterea activității paginilor de socializare „Noi românii”, „Neam-onoare-Identitate” și grupul „Hunters”, unde sunt promovate mesaje extremiste, inclusiv cu mesajul afișat la Auschwitz („arbeit macht frei”), dar și desenarea unui mesaj extremist pe un semn de circulație, în apropierea sediului CNCD.
Caz în care s-a scris „moarte țig***nilor” pe un cort, clasat. Cum a ajuns comparația dintre maghiară și „limba cailor” să nu fie considerată discriminare. „Cum să explicăm mai mult de atât? Nu te aștepți să obții 20.000 euro amendă, dar instanța să dea măcar un semnal societății”
Referitor la cele 26 de plângeri instrumentate pe criteriile demnitate personală/ naționalitate, între 2022 și 2024, la CNCD, cum apreciați numărul? Ne indică ceva?
Asztalos Csaba: Mereu există o subraportare a acestor cazuri. Nu poți acoperi tot online-ul, nu toată lumea sesizează. Cred că sunt substanțial mai puține decât fapte, în realitate. Acum, desigur, tendința sau frecvența lor este influențată și de anumite evenimente de pe agenda publică. De exemplu, atacul terorist al HAMAS împotriva Israelului și tot ce a urmat după acea perioadă a dus la o creștere a antisemitismului în toată lumea, inclusiv în România. Este foarte greu să stabilești o graniță între o critică justificată față de statul Israel și unde începe antisemitismul, dar că au crescut aceste comportamente, asta cu siguranță (s-a întâmplat. n.r.) Întrebarea e dacă ele se raportează. Și, de multe ori, nu s-au raportat.
Situația plângerilor depuse la CNCD, până în 2023. Sursă: CNCD
Din cazurile pe care le-ați avut în analiză, am găsit patru care au fost trimise mai departe către Parchet. Știți ce s-a întâmplat cu ele mai departe?
Asztalos Csaba: Nu, nu avem încă răspunsuri. Au mai fost și cazuri în care Parchetul ne-a cerut punct de vedere pe dosare deschise de ei, de exemplu cazul ziarului antisemit împrăștiat la TNB. Și acolo – dacă nu ai cunoașterea să interpretezi conținutul acelui ziar, (au spus că, n.r.) - au pus texte scrise de Eminescu și le-am spus că da, sunt texte scrise de Eminescu, dar acel text de Eminescu e profund antisemit.
Dacă nu specifici în ziarul tău care este scopul pentru care tu publici din nou aceste texte, fără a-ți exprima punctul de vedere – că ești împotriva unor astfel de opinii – de fapt, tu promovezi și te ascunzi sub numele și umbra unor personalități din literatură, din politică, din societate ale acelor vremuri, care, da, în acele vremuri au avut texte profund antisemite și simplul fapt că te ascunzi după faptul că a scris X sau Y, nu știu, Eminescu, texte antisemite și le-ai publicat, fără să să spui scopul pentru care le-ai publicat și fără să-ți exprimi un punct de vedere, pentru că dacă ai o cercetare științifică și faci o analiză, acolo e altceva. Ca atare, sunt provocări în a interpreta aceste cazuri.
_____
Cazul de la Teatrul Național „I.l.Caragiale” din București a avut loc în 2022, când spectatorii care au mers la teatru, la un spectacol al lui Dan Puric (actorul a fost un susținător al lui Călin Georgescu în campania electorală din 2024), au primit un ziar antisemit („Certitudinea”), care republica un text al lui Mihai Eminescu intitulat „Nu există urme de fonologie semitică în limba română”, o poezie dedicată lui Corneliu Vadim Tudor (promotor al extremismului românesc și fondator al partidului România Mare), un text intitulat „Uniunea Lagărelor comuniste s-a transformat în Lagărul Uniunii Europene”.
_____
E o discuție constantă, de câte ori este Ziua Culturii Naționale, mereu îi găsim pe cei care acuză că „se urmărește” interzicerea lui Eminescu.
Asztalos Csaba: Nu vrea nimeni să-l interzică pe Eminescu, dar faptul că Eminescu a avut texte antisemite este clar, există textele.
Cum ar trebui abordate astfel de texte, atunci când învață copiii despre Eminescu sau despre Goga (și Octavian Goga a fost un admirator și promotor al ideilor fasciste în România, n.r.)? Ar trebui contextualizate operele.
Asztalos Csaba: Da, absolut. Și eu am învățat despre Eminescu în școală, dar nu mi-a zis nimeni că Eminescu a avut și texte antisemite. Nu este singurul om din istoria literaturii care …
Aceste tipuri de omisiuni nu duc, în cele din urmă, la alimentarea unei anumite (ideologii, n.r.)?
Asztalos Csaba: Duc la necunoaștere și duc la situații în care – depinde și ce promovezi de la un poet sau de la un scriitor – accepți aceste opinii, aceste texte.
Strict pe cauzele care au ajuns la Parchet – simboluri fasciste pe clădiri, mesaje antisemite pe ziduri, amenințări …
Asztalos Csaba: În mare parte, le trimitem la Poliție, pentru că noi nu avem nici competența și nici resursele să cercetăm cine le-a făcut. Aici, îmi aduc aminte de un caz - era un fel de de festival cu un cort în Piața Universității, promova drepturile romilor și s-a scris pe cort „moarte țig***nilor”. Acum câțiva ani. Cazul acela s-a închis, în rechizitoriu s-a scris că acea incitare nu a fost înscrisă în spațiul public. Ca să vedeți cam ce rechizitorii avem.
Cum am văzut rechizitoriul unui Parchet de pe lângă Judecătoria din Bacău, cazul „Valea Uzului”, în care procurorul a clasat cauza, pentru că articolul 369 Cod Penal nu protejează pe criteriul etnic, doar pe criteriul orientării sexuale sau al dizabilității, și că scandarea „afară cu ungurii din țară” nu este incitare la ură. Probabil este o declarație de dragoste.
Mai este cazul de la Curtea de Apel Cluj, care a dat o decizie și Înalta Curte a întărit decizia - atunci când domnul Funar a declarat „nu mai vorbiți limba cailor”, la TVR, de fapt asemăna limba maghiară ca fiind limba cailor. Curtea de Apel în motivare că, în acest caz, calul este un animal diferit de cioară, și dacă „cioară” se folosește în sens peiorativ, rasist, față de romi, calul fiind un animal simpatic, maghiarii nu ar trebui să se simtă atacați că limba lor maternă este asemănată cu limba cailor.
Acesta este nivelul.
Asztalos Csaba: Acesta este nivelul despre deciziile pe care noi le avem în România și aș putea să vă dau chiar mai multe exemple. Repet, vorbim de răspundere contravențională, nici măcar de răspundere penală, suntem departe de astfel de situații.
Cazul Bacalbașa: o postare pe Facebook în care a spus, citez, că „chinezii au luat COVID de la lilieci și noi l-am luat de la ciori” – s-a considerat că nu este o postare rasistă. Și, atunci, ce să mai faci instituțional? Vorbim de răspundere contravențională. Cum să explicăm mai mult de atât? Acestea sunt spețe simple, nici nu te aștepți să obții 20.000 euro amendă, dar măcar un semnal, măcar să constați ca instanță că este o postare rasistă sau antisemită și să dea un avertisment, să dea un semnal societății. Nu reușim să trecem de instanță (cazurile de, n.r.) răspundere contravențională. Ca și declarația președintelui Iohannis – „jó napot kívánok PSD” – nu a trecut de Înalta Curte, a fost considerată declarație politică.
Sub umbrela declarațiilor politice, s-au ascuns, patru ani de zile, diverși parlamentari, care au elogiat personalități legionare.
Asztalos Csaba: Avem decizii CCR care spun că imunitatea politică nu acoperă incitarea la ură sau discriminare.
Și, cu toate acestea …
Asztalos Csaba: Da, și mă aștept ca evoluțiile să fie negative, pentru că acum avem o mișcare globală – „suveraniștii” care se orientează după mișcarea trumpismului și a lui Elon Musk. Libertatea, repet, implică răspundere și implică responsabilitate, dar vedem că va fi o tendință în a se gîndi că avem o libertate absolută, putem să spunem ce dorim, putem să postăm ce dorim, să mințim, să inducem în eroare, dar în Europa nu avem un drept absolut pe acest palier.
_____
Context pentru cazurile discutate: În anul 2016, în cadrul Zilei Internaționale a Romilor, pe cortul Centrului Național de Cultură a Romilor au fost scrise mai multe mesaje cu conținut rasist și obscen, mergând până la amenințarea cu moartea. Imagini cu cortul vandalizat au fost publicate de sociologul Gelu Duminică, care atrăgea atenția atunci că ura față de romi devenise o realitate în România.
În vara lui 2020, Parchetul de pe lângă Judecătoria Moinești a decis clasarea dosarului „Valea Uzului”, susținând că scandarea „afară cu ungurii din țară” este „o presupusă lozincă antimaghiară” și nu se încadrează la infracțiunea de incitare la ură și discriminare, pe motiv că nu vizează o categorie de persoane, ci o etnie.
În anul 2015, Gheorghe Funar i-a transmis, declarat, într-o emisiune TV, lui Tanczos Barna, pe atunci senator UDMR, că „trăim în România, limba oficială este româna și la București, este urmaș al limbii primordiale pe planetă, vă rog să nu mai folosească nici un cuvânt în limba cailor, limba oficială a României este limba română”. Ca urmare, CNCD l-a amendat cu 2.000 lei pe Funar pentru discriminare. Totuși, în 2020, Curtea de Apel Cluj a admis contestația lui Funar și a anulat amenda CNCD. În 2022, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a făcut apel la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă a menținut decizia instanței din Cluj, menționând că „în cazul animalului invocat în această sintagmă (calul), care beneficiază de o apreciere pozitivă în conștiința colectivă, nu se pot identifica motivele pentru care utilizarea sintagmei „limba cailor” ar fi de natură să promoveze intoleranța etnică”.
_____
Notă: Acest interviu a fost înregistrat în 21 ianuarie 2025.
Fotografie principală: Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Asztalos Csaba. Autor: Simion Mechno/ Agerpres Foto
Despre cum s-a blocat construirea Muzeului Holocaustului de un garaj și despre cum CEDO a stabilit anul trecut că România nu mai poate reabilita memoria criminalilor de război, dar nu aplicăm decizia, pentru că nu e publicată încă în Monitorul Oficial, citiți în perioada următoare la rubrica „Reportaj și analize”.
