Sănătatea mintală este puternic influențată de condițiile sociale și politice. Când 66 la sută dintre români spun că țara merge într-o direcție greșită, vorbim de un climat de pesimism și nesiguranță, care se adaugă la stresul cotidian și care poate înclina balanța spre un episod depresiv sau o tulburare de anxietate, atrage atenția dr. Ana Giurgiuca, președinta Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie, într-un interviu pentru tvr.ro.
Jumătate dintre românii care recunosc că s-au confruntat cu un episod de depresie sau anxietate sunt tineri aparținând generației Z, iar, în total, unul din patru români a trecut prin stări asociate acestor suferințe. Cu toate că mulți indică terapia pentru ameliorarea situației, peste 60 la sută au refuzat ajutorul specializat. O treime a sperat că trece de la sine, iar o treime a considerat prohibitive costurile terapiei. Datele apar în cel mai recent studiu național, derulat de Parteneriatul pentru Sănătate Mintală, format din reprezentanți ai Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, Societatea Națională de Medicina Familiei, Societatea Română de Medicina Familiei, asociația de pacienți COPAC.
Citiți și: Perioada de după sărbători, cea mai tristă a anului. Explicațiile psihologului Radu Leca
La aceste date, se adaugă și un număr îngrijorător de oameni care au decis să-și pună capăt zilelor în 2024: 375 persoane, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică.
Totodată, suma alocată pentru serviciile de sănătate mintală în România este cu mult sub media europeană, cu 11.46 euro cheltuiți per cap de locuitor în 2020, mult sub alte țări cum ar fi Belgia (180.11 euro) sau Franța (162.66 euro), conform EUROSTAT, 2022. Acest decalaj financiar explică în mare măsură lipsa diversității serviciilor atât de necesare în îngrijirea sănătății mintale a românilor, explică dr. Ana Giurgiuca, președintă a Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie și medic primar psihiatru în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, într-un interviu acordat tvr.ro.
„Un pas important este direcționarea discuției despre terapie dinspre registrul percepțiilor și al prejudecăților înspre cel economic și medico-social. În acest sens, România face eforturi pentru a se alinia standardelor europene prin introducerea în programele de decontare ale Casei de Asigurări a unor ședințe gratuite de psihoterapie. Se lucrează la definirea unui sistem clar, bazat pe diagnostic psihiatric și pe ghiduri care stabilesc numărul necesar de ședințe în funcție de patologia pacientului, un demers la care a contribuit semnificativ și ARPP, susținând dezvoltarea unui cadru coerent și accesibil pentru intervențiile psihoterapeutice. Psihoterapia este o investiție în capacitatea de muncă a populației, în sănătatea familiilor și în reducerea costurilor viitoare, nu un moft”, mai arată dr. Ana Giurgiuca.
Dr. Ana Giurgiuca. Fotografie din arhiva personală a dr. Giurgiuca
Adolescența și vârsta tânără adultă, perioade de vârf pentru debutul tulburărilor psihice
TVR.RO: Vedem în acest nou sondaj privind percepția sănătății mintale în România că aproape jumătate dintre românii care au recunoscut că au trecut printr-o depresie sau se confruntă cu anxietate sunt tineri (generația Z). Cum explicăm acest lucru? Este din cauza școlarizării online, a modelului de parenting fără stabilirea unor limite, dezvoltarea într-un mediu extrem de tehnologizat, care nu mai favorizează contactul social?
Dr. Ana Giurgiuca: Nu este deloc surprinzător că aproape jumătate dintre cei care declară simptome de depresie sau anxietate sunt din generația Z - adolescența și vârsta adultă tânără sunt perioada de vârf pentru debutul tulburărilor psihice. Organizația Mondială a Sănătății arată că până la jumătate dintre tulburările mintale debutează înainte de vârsta 14 ani, iar aproximativ 75% până la 24 de ani. Deci, vorbim despre o fereastră de vulnerabilitate biologică și psihologică, nu doar despre una dintre particularitățiile unei generații.
Dacă ne uităm la datele din Marea Britanie, s-a identificat o creștere a cazurilor de anxietate și depresie în rândul tinerilor, de la una din patru persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 ani în anii 2000, la una din trei persoane - între 2021-2022. Și în Statele Unite ale Americii lucrurile sunt îngrijorătoare: 42% dintre adulții tineri au raportat simptome de depresie sau anxietate și 23% au raportat simptome pentru ambele afecțiuni. În România, datele sondajului privind percepția sănătății mintale reflectă exact ceea ce vedem și la nivel global, dar amplificat de un context geo-politic distinct.
În plus, generația Z este adesea descrisă ca fiind prima generație complet digitalizată. Sunt caracterizați de mai multă diversitate culturală, conștiință socială și sunt mai dispuși să se adreseze către un specialist în sănătate mintală. Cu toate acestea, utilizarea intensivă a rețelelor de socializare este asociată cu creșterea simptomelor depresive, anxioase și a problemelor de somn la tineri.
Pe acest teren vulnerabil s-au suprapus cel puțin două fenomene: pandemia și școlarizarea online. În timpul pandemiei, simptomele de depresie și anxietate la copii și adolescenți aproape s-au dublat față de perioada pre-pandemică, cu rate de prevalență în jur de 20% pentru fiecare dintre ele. Pierderea contactului cu colegii și cadrele didactice, reducerea activității fizice, creșterea timpului petrecut în fața ecranelor, pierderea rutinei și incertitudinea, alături de stresul familial si economic, sunt și au fost factori majori în amplificarea acestor simptome.
Un alt factor de risc îl reprezintă creșterea presiunii de a performa academic, în timp ce siguranța unui loc de muncă și a unei cariere stabile a scăzut. Tinerii se lovesc de nesiguranță economică, costuri de trai ridicate și salarii stagnante. Cei care au devenit tineri adulți în perioada pandemiei COVID au crescut fiind expuși la diverse conflicte globale și percep lumea ca fiind un loc nesigur, chiar periculos, aspect ce le alimentează sentimentele de tristețe, pesimism și neputință.
Date din sondajul privind sănătatea mintală din România, derulat de Parteneriatul pentru Sănătate Mintală. Aici, puteți face un test online gratuit pentru evaluarea riscului de depresie.
Simptome ca insomnia, lipsa de energie, pierderea plăcerii, probleme de concentrare, îngrijorări excesive nu înseamnă „doar stres trecător”
TVR.RO: În același sondaj, am citit despre cele mai frecvente simptome declarate de către persoanele care se confruntă cu depresia sau anxietatea și mă uitam și pe cele mai recente date despre modul în care românii se raportează la realitatea socio-politică (cu peste 66 la sută dintre români care consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, potrivit celui mai recent barometru INSCOP, o creștere de circa 10 la sută față de 2024). Cât de mult influențează factorii interni, respectiv factorii externi, apariția unui episod de anxietate sau depresie? O persoană care nu are istoric de anxietate sau depresie poate dezvolta această suferință pe fondul unor evoluții socio-politice (cum a fost super-anul electoral 2024, cu dezbateri aprinse, scindări semnificative în societate)?
Dr. Ana Giurgiuca: În practică, nu putem separa niciodată complet factorii interni de cei externi în apariția problemelor de sănătate mintală. Vorbim despre un model bio-psiho-social, care explică de ce o persoană vulnerabilă genetic, fără istoric de depresie sau anxietate, poate dezvolta simptome în contextul unor momente de stres intens.
Cele mai recente studii arată că sănătatea mintală este puternic influențată de condițiile sociale și politice. Nivelul de trai scăzut, șomajul, nesiguranța economică, violența și excluziunea socială cresc semnificativ riscul pentru tulburări psihice, iar momentele de instabilitate politică sporesc stresul perceput. Polarizarea ideologică, discursul agresiv din spațiul public și avalanșa de informații alarmante în media amplifică senzația de pericol, neîncredere și lipsă de control, care pot influența apariția tulburărilor de sănătate mintală. Când 66% dintre români spun că țara merge într-o direcție greșită, așa cum arată cel mai recent barometru INSCOP, vorbim de un climat de pesimism și nesiguranță care se adaugă la stresul cotidian și care poate înclina balanța spre un episod depresiv sau o tulburare de anxietate.
Diferența importantă este că acești factori externi nu determină automat o afecțiune psihică. Ei devin patogeni mai ales la persoanele cu vulnerabilități interne. De aceea insistăm pe identificarea timpurie a persoanelor la risc și pe intervenții preventive, nu doar pe reacție în criză.
Important este mesajul că apariția unor simptome cum ar fi insomnia, lipsa de energie, pierderea plăcerii, probleme de concentrare, îngrijorări excesive nu înseamnă „doar stres trecător”. Chiar dacă putem identifica factori externi care au determinat sau amplificat anxietatea sau depresia, suferința este reală și necesită evaluare și tratament, la fel ca în orice altă afecțiune.
TVR.RO: Având în vedere că, potrivit celor mai recente date, unul din patru români spune că s-a confruntat cu depresie sau anxietate în ultimele trei luni ale lui 2024, unde ar trebui să ne uităm după cauze și, mai important, ce soluții avem?
Dr. Ana Giurgiuca: Cauzele se distribuie pe mai multe niveluri și se influențează reciproc, ceea ce explică de ce depresia și anxietatea apar adesea în contexte complexe, prin interacțiunea factorilor individuali (vulnerabilități biologice, experiențe negative, boli cronice, consum de substanțe), relaționali (disfuncții familiale, violență, izolare) și sociali (incertitudine economică, costul vieții, scăderea încrederii în instituții, lipsa investițiilor în sănătatea mintală).
Reducerea anxietății și a depresiei la nivel populațional se bazează pe intervenții coordonate care includ politici publice de sănătate mintală, extinderea accesului la servicii de specialitate prin screening, consiliere și intervenție timpurie, precum și programe de psihoeducație. Sprijinul familial oferă protecție importantă pentru tineri, iar campaniile de informare și de reducere a stigmei facilitează cererea de ajutor și deschiderea discuțiilor despre sănătatea mintală.
Soluțiile trebuie abordate simultan, începând cu prevenția și continuând cu accesul la tratament și intervenții specializate pentru cazurile severe. Ca președintă a Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie, consider că misiunea noastră este nu doar să furnizăm expertiză științifică, ci și să facilităm colaborarea între specialiști, organizații ale pacienților și comunitate, astfel încât prevenția și intervenția timpurie să devină standardul de practică, nu o excepție.
În acest sens, un pilon central îl reprezintă dezvoltarea echipelor terapeutice comunitare, care permit intervenții integrate, accesibile și apropiate de pacient. Totodată, extinderea psihiatriei de legătură este necesară pentru a asigura continuitatea îngrijirii între medicina generală și serviciile psihiatrice, iar înființarea de structuri specializate pentru adicții, vârstnici și psihiatrie forensică răspunde unor nevoi distincte, insuficient acoperite la acest moment în România. Consolidarea acestor servicii reduce presiunea pe spitalele, scade stigmatizarea și contribuie la un sistem orientat spre recuperare, reintegrare socială și creșterea calității vieții pacienților.
„România face eforturi pentru a se alinia standardelor europene prin introducerea în programele de decontare ale Casei de Asigurări a unor ședințe gratuite de psihoterapie”
TVR.RO: În ultimii ani, societatea românească a devenit mai deschisă spre terapie, mulți tineri merg spre facultăți de profil, se consumă și se dezbat numeroase articole de popularizare despre diferite afecțiuni psihiatrice. Pe ce alltă parte, vedem că 60 la sută dintre cei care au avut un episod de depresie sau anxietate au refuzat să meargă la un specialist. Pe de-o parte, din cauza costurilor (aici mi-aș dori să îmi spuneți cum ați vedea o abordare mai eficientă și din perspectiva costurilor pentru psihoterapie), pe de alta, pentru că au sperat că „problema trece de la sine”. Cum vă explicați această poziționare? Cum îi facem pe oameni să înțeleagă că terapia nu este „un moft”, iar suferințele psihiatrice nu trec „de la sine”?
Dr. Ana Giurgiuca: Paradoxul este evident: deși vorbim tot mai deschis despre sănătate mintală, majoritatea persoanelor care au simptome de depresie sau anxietate nu apelează la ajutorul unui specialist.
Abordarea terapeutică în psihiatrie se realizează atât prin tratament farmacologic, cât și non-farmacologic. Psihoterapia este o formă de tratament non-farmacologic, iar datele arată că aceasta ajută aproximativ o persoană din șase în tratarea depresiei, ceea ce indică un nivel de eficiență comparabil cu numeroase intervenții farmacologice utilizate în cardiologie sau oncologie. În psihiatrie, pentru prevenirea recăderilor, combinația dintre psihoterapie și medicație este mai eficientă decât oricare dintre cele două abordări utilizate separat.
Pentru ca oamenii să înțeleagă că psihoterapia nu este un moft, încurajăm o comunicare clară, venită din partea unor instituții credibile, care să transmită că depresia și anxietatea se ameliorează cu ajutorul acestei metode terapeutice. Politicile de rambursare ar trebui să includă pachete de psihoterapie decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru pacienții cu un diagnostic și recomandare de la medicul psihiatru. Datele demonstrează eficiența clinică și economică a intervențiilor psihoterapeutice, prin creșterea funcționalității și calității vieții pacientului și reducerea costurilor asociate spitalizărilor.
Un pas important este direcționarea discuției despre terapie dinspre registrul percepțiilor și al prejudecăților înspre cel economic și medico-social. În acest sens, România face eforturi pentru a se alinia standardelor europene prin introducerea în programele de decontare ale Casei de Asigurări a unor ședințe gratuite de psihoterapie. Se lucrează la definirea unui sistem clar, bazat pe diagnostic psihiatric și pe ghiduri care stabilesc numărul necesar de ședințe în funcție de patologia pacientului, un demers la care a contribuit semnificativ și ARPP, susținând dezvoltarea unui cadru coerent și accesibil pentru intervențiile psihoterapeutice. Psihoterapia este o investiție în capacitatea de muncă a populației, în sănătatea familiilor și în reducerea costurilor viitoare, nu un moft.
TVR.RO: Referitor la faptul că o suferință psihică nu este un moft, am cerut de la Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) datele privind sinuciderile asociate tulburărilor mintale, iar cifrele arată că anul trecut 375 de oameni cu o suferință psihiatrică s-au sinucis. Este un număr care ar trebui să pună pe gânduri atât statul, cât și pe noi, ca societate. Este vreo strategie derulată fie de la nivelul corpului medical, fie de la nivelul Ministerului Sănătății sau guvernamental pentru a scădea și opri aceste decese care pot fi prevenite?
Dr. Ana Giurgiuca: Orice deces prin sinucidere reprezintă, într-o mare măsură, un eșec al sistemului de sănătate și al societății. Faptul că, într-un singur an, sute de persoane cu diagnostice psihiatrice confirmate ajung să se sinucidă arată că măsurile de prevenție și intervenție în criză sunt încă insuficiente.
La nivel internațional, suicidul este abordat de Organizația Mondială a Sănătății ca o prioritate majoră de sănătate publică. Pachetele de intervenție recomandate includ restricționarea accesului la mijloace letale, funcționarea eficientă a liniilor de criză, formarea adecvată a personalului medical și non-medical în recunoașterea riscului, precum și tratamentul prompt și riguros al depresiei și al consumului problematic de alcool. În România, există inițiative consistente venite din societatea civilă, precum cele ale Alianței Române de Prevenție a Suicidului (ARPS), care a elaborat și propus o strategie națională pentru combaterea fenomenului și care nu este nici în prezent legiferată sau implementată.
Deși specialiștii atrag atenția de ani de zile asupra necesității implementării unei astfel de strategii și au fost realizate multiple proiecte care abordează conștientizarea simptomelor depresive și apariția riscului suicidar, în România acestea nu au condus la elaborarea unei politici publice de prevenție.
În prezent, ARPP colaborează cu Asociația Artplex în cadrul proiectului „Marea Dinlăuntru”, orientat spre creșterea capacității de intervenție în cazurile de depresie și criză suicidară pentru studenții din mediile artistice, o categorie vulnerabilă din populație.
Ca asociație profesională, ne putem asuma un rol activ de partener al autorităților, solicitând date solide, contribuind la elaborarea de ghiduri și formând profesioniștii implicați în recunoașterea și gestionarea riscului suicidar.
Este esențială și colaborarea cu mass-media pentru a promova o raportare responsabilă a cazurilor de sinucidere, evitând efectele de contagiune și contribuind la creșterea gradului de conștientizare publică. Totuși, realizarea acestor demersuri trebuie susținută nu doar moral, ci logistic și legislativ de către instituțiile abilitate.
Date furnizate de către Institutul Național de Sănătate Publică, la solicitarea tvr.ro. Datele sunt pentru anul 2024.
România aloca, în 2020, doar 11,46 euro/locuitor pentru sănătatea mintală. Franța alocă 162,66 euro/locuitor
TVR.RO: Am citit într-un raport privind sănătatea mintală, din 2023, realizat de UBB, că, pentru anul 2022, costurile estimative asociate tulburărilor mintale în România se ridicau la circa 3,47 la sută din PIB (aproape 11 miliarde dolari). O sumă semnificativă, care impactează negativ societatea și, până la urmă, statul, și totuși nu vedem măsuri eficiente pentru ameliorarea situației persoanelor care se confruntă cu suferințe psihiatrice. Care credeți că este motivul pentru care nu se întâmplă acest lucru și ce măsuri ați vedea necesare?
Dr. Ana Giurgiuca: Studiul la care vă referiți menționează costuri echivalente a 3,47% din PIB pentru tulburările mintale netratate, astfel dovedind urgența investiției economice în sănătatea mintală a populației din România. Organizația Mondială a Sănătății avertizează că, deși peste un miliard de oameni se confruntă cu tulburări mintale, guvernele alocă în medie doar 2% din bugetele pentru sănătate acestui domeniu, procent care nu a evoluat semnificativ în ultimii ani. Suma alocată pentru serviciile de sănătate mintală în România este cu mult sub media europeană, cu 11.46 euro cheltuiți per cap de locuitor în 2020, mult sub alte țări cum ar fi Belgia (180.11 euro) sau Franța (162.66 euro), conform EUROSTAT, 2022. Acest decalaj financiar explică în mare măsură lipsa diversității serviciilor atât de necesare în îngrijirea sănătății mintale a românilor.
România dispune, din mai 2024, de un Plan Național de Acțiune pentru Sănătate Mintală elaborat participativ și adoptat oficial, însă implementarea sa a fost blocată între etaje instituționale, iar măsurile esențiale rămân doar pe hârtie, fără rezultate concrete.
Discuția deschisă în interiorul comunității profesionale, clarificarea procedurilor interinstituționale și formularea unor propuneri legislative concrete sunt pași esențiali pentru ca politicile viitoare să protejeze drepturile persoanelor cu tulburări psihice și să le asigure acces la servicii sigure și eficiente. Este importantă dezvoltarea echipelor formate din specialiști în psihiatrie, psihologie clinică, asistență socială și consiliere școlară, susținută prin programe stabile de formare, dezvoltare profesională și retenție. În paralel, dezvoltarea psihiatriei comunitare este esențială pentru a aduce îngrijirea mai aproape de oameni, iar extinderea psihiatriei de legătură permite integrarea intervențiilor psihiatrice în spitalele generale, contribuind la o abordare coerentă și continuă.
Concluzia este că România nu are un deficit de strategii, ci un deficit de implementare – iar accelerarea aplicării măsurilor deja asumate și finanțarea acestora sunt singura cale pentru a reduce povara asociată tulburărilor de sănătate mintală.
TVR.RO: O să abordez și un subiect la zi: medicul psihiatru Cristian Andrei, unul dintre cei mai mediatizați psihoterapeuți din România, nu are un atestat de liberă practică emis de Colegiul Psihologilor, iar publicația PressOne a documentat și mai multe cazuri de hărțuire sexuală a pacientelor, în spațiul public apărând apoi și alte mărturii ale unor foste paciente care îl acuză pe medic de agresiune. Cum credeți că se va răsfrânge acest caz asupra profesiei de psihiatru în România și în ce măsură apreciați că are corpul medical anticorpii pentru a elimina din rândurile sale un medic care se confruntă cu astfel de acuzații?
Dr. Ana Giurgiuca: Ca președintă a ARPP, vreau să afirm foarte clar că orice formă de hărțuire sau exploatare în relația terapeutică este complet inacceptabilă. Aceste comportamente încalcă grav etica profesiei și compromit o relație care trebuie să fie construită exclusiv pe încredere, respect și protejarea vulnerabilității pacientului.
În același timp, este esențial să permitem instituțiilor competente să își desfășoare investigațiile cu profesionalism și independență. Nu pot să comentez asupra unui caz individual aflat în curs de clarificare, dar pot să reafirm poziția fermă a profesiei față de orice abatere dovedită.
Am toată încrederea că psihiatrii și psihoterapeuții din România își practică profesia cu responsabilitate, integritate și grijă față de pacienți. Totodată, noul Cod de Deontologie Medicală al Colegiului Medicilor din România, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, reprezintă un pas important. Codul întărește principiul relației strict profesionale dintre medic și pacient și interzice orice formă de exploatare, fie ea afectivă, financiară sau de natură personală, consolidând obligația medicului de a proteja în mod integral demnitatea și vulnerabilitatea pacientului.
Pentru ca aceste prevederi să producă efecte reale, este esențial să consolidăm încrederea populației în corpurile profesionale, care asigură transparența și promptitudinea evaluării oricărei sesizări, în procedurile interne de prevenire și raportare a incidentelor din unitățile medicale și să ne asigurăm de informarea corectă a pacienților în ceea ce privește drepturile pe care le au și căile prin care pot formula plângeri, fără teama unor consecințe negative.
Cel mai important este ca instituțiile cu responsabilitate legală și etică să își îndeplinească rolul în apărarea pacienților, iar profesia să rămână ferm ancorată în valorile sale fundamentale: competență, integritate și respect pentru demnitatea umană.
Notă: Acest interviu a avut loc prin email, în noiembrie 2025.
Foto main: Shutterstock / Black Salmon
