Adolescenții din Board-ul Copiilor UNICEF au spus, în dialogul cu tvr.ro, că ar opta pentru informare în detrimentul interdicției pe Internet. Doi elevi ne-au explicat că interzicerea accesului minorilor la rețelele sociale i-ar afecta „foarte mult”, pentru că acolo creează conținut, țin legătura cu prietenii și își iau informațiile.
Nicholas, care accesează cel mai mult Instagram și YouTube, spune că folosește social media cel mai des pentru a ține legătura cu grupurile din care face parte, pentru a se documenta despre domeniile care îl interesează - baschet, Formula 1, muzică, tehnologie - dar și pentru a citi știrile și a se informa despre proiectele educaționale la care poate participa.
Nicholas spune că interdicția nu l-ar afecta, pentru că are deja 17 ani, însă e de părere că „ar fi grav”: „Generația noastră comunică prin social media. Așa ne organizăm proiectele, așa aflăm informații importante, așa rămânem conectați cu comunitățile noastre. Nu e doar distracție - e și educație, și activism, și networking. Majoritatea adulților sunt la fel de dependenți de telefon ca și noi, deci nu e o problema doar a adolescenților. O interdicție ar însemna să fiu deconectat de la tot ce contează pentru mine în acest moment”.
În opinia sa, „interdicția nu protejează pe nimeni - pur și simplu mută problema unde adulții nu o mai văd. Tinerii tot vor găsi modalități să acceseze ce vor, dar fără nicio protecție și fără să ceară ajutor când au probleme. În loc să interzicem, ar trebui să ne concentrăm pe educație - atât pentru adolescenți, cât și pentru părinți și profesori. Să ne învățăm cum funcționează toate astea, cum recunoaștem manipularea, cum gestionăm dependența digitală, cum cerem ajutor. Dacă ascunzi problema, pierzi orice control asupra ei. Generația noastră trăiește online - soluția e să ne învețe cum să facem asta în siguranță, nu să ne interzică accesul complet”.
Citește prima parte a materialului aici: Interzicem accesul copiilor pe rețelele de socializare? „Generația noastră trăiește online” vs. „Nu poți controla ce informație primește copilul”
Colegul său, Luca, folosește social media cel mai des pentru informare și pentru știri, iar rețelele lui preferate sunt Instagram și Facebook. Spune că nu l-ar afecta interdicția pe social media, pentru că „legea română îmi permite chiar emanciparea”, însă e de părere că, dacă ar ajunge să-i fie interzis accesul la rețelele de socializare, „aș ajunge să urmăresc canalele de televiziune pentru a-mi satisface nevoia și a-mi asigura dreptul la informare”.
Luca e de părere că, pentru ca minorii să fie mai bine protejați online, ar fi necesară restricționarea conținutului și implementarea controlului parental pentru copiii între 13 și 16 ani și interzicerea accesului pentru cei sub 13 ani ar fi soluții „mai bune, mai fezabile și cu mai puține efecte nedorite”.
Pentru Bianca, rețelele de socializare sunt mijlocul prin care păstrează legătura cu prietenii, se informează și pentru divertisment - „clipuri video, știri, conținut educativ”. Rețelele de socializare pe care le accesează cel mai des sunt Instagram și TikTok - „pentru că sunt ușor de folosit și găsesc rapid conținut care mă interesează, în special pe plan educativ, întrucât pe moment studiez limba franceză”.
Spune că interdicția ar afecta-o „destul de tare, pentru că acolo țin legătura cu prietenii și aflu informații. Totuși, cred că interzicerea totală nu este o soluție. Mai eficientă ar fi educația digitală, reguli clare și sprijin din partea adulților pentru a folosi Internetul în siguranță”.
„Pinterest este rețeaua mea de suflet, dar și Instagram, pe care îl folosesc (deși nu apreciez etica Instagramului)”, ne-a explicat cea de-a patra adolescentă, care a dorit să rămână anonimă.
Aceasta spune că ar fi „destul de afectată” de o interdicție pe social media, pentru că creează conținut online și așa a găsit „foarte multe persoane implicate și minunate care mi-au oferit perspective și oportunități. Și, sinceră să fiu, ce postez cu activitatea mea de activism îmi dă o credibilitate, ceea ce mă ajută să găsesc comunități cu oameni implicați și să conving oameni să mă ajute cu proiecte. Instagramul mă ține la curent cu toate evenimentele în care pot să mă implic”.
În opinia lui X, educația este cheia pentru o mai bună protejare a copiilor pe rețelele de socializare: „Nu putem să oprim oamenii din a folosi rețelele fără să le expunem la riscul de un «black market» (piață neagră, n.r.). Cred că în primul rând ar trebui să existe cursuri de media literacy și de political literacy - am un proiect în care merg din școala în școală să facem prezentări de media - și political literacy - și, de asemenea, trebuie să facem cultura «apetisantă» în școli. Sa fie încurajată curiozitatea, nu doar învățatul pe de rost. Să existe mai multe opțiuni de literatură pentru «teens» (adolescenți, n.r.)”.
_ _ _ _ _
Resurse utile
- - 119 este numărul unic național din România, gratuit și disponibil 24/7, pentru raportarea și prevenirea cazurilor de abuz, neglijare, exploatare și violență asupra copiilor
- - Centrul de resurse pentru protecția copiilor pe Internet, disponibil pe platforma oradenet.ro – resurse educaționale pentru profesori, specialiști, părinți și elevi
- - Linia de raportare esc_ABUZ – unde utilizatorii pot semnala conținut online dăunător, legal și ilegal
- Telefonul Copilului - 116.111
_ _ _ _ _
Consiliul Elevilor pledează pentru o limitare moderată a accesului pentru copii și educație digitală
„Totul este digital zilele acestea”, explică președintele Consiliului Național al Elevilor, Mihnea-Adrian Haiduc, într-un punct de vedere trimis la solicitarea tvr.ro. O „limitare moderată” a accesului tinerilor la conținuturile pe care le pot accesa online, împreună cu educația digitală, reprezintă cheia pentru o mai bună protecție a copiilor în mediul online, arată Consiliul Național al Elevilor (CNE).
„În primul rând, trebuie să se facă o diferență foarte clară între interzicerea totală a accesului și limitarea accesului. Noi considerăm că o limitarea moderată și controlată a accesului, prin filtrarea conținuturilor de pe social media pe care tinerii le pot accesa, este benefică, în contextul siguranței și protejării copiilor în mediul online.
Spun asta, pentru că e important să înțelegem că, în societatea în care trăim, nu putem impune astfel de restricții. Totul este digital zilele acestea. Un alt aspect pe care ar trebui să-l avem în vedere este să nu transformăm interdicția aceasta în tentația fructului interzis. Chiar domnul consilier prezidențial Sorin Costreie a evidențiat asta acum câteva zile, spunând că «Noi interzicem multe lucruri; chiar și drogurile sunt interzise, dar asta nu înseamnă că nu avem acest fenomen», declarația care, cred eu, surprinde foarte bine realitatea fenomenului.
În paralel cu orice reglementare, CNE consideră esențială educația digitală a tinerilor. Protecția pe termen lung a copiilor în mediul online se realizează prin dezvoltarea competențelor digitale și de alfabetizare media în școli. Chiar și Comisia Europeană notează clar necesitatea consolidării rolului educației în «combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale». De aceea, noi mereu am pledat pentru integrarea în curriculumul național a competențelor transversale care să fie cu adevărat relevante pentru viața de zi cu zi: de la gândire critică, competențe digitale și științifice, la autonomie în învățare, participare civică și exprimare culturală. Dar, probabil, dacă s-ar integra toate acestea, nu ar mai fi destul timp pentru a parcurge mituri, letopisețe, legende, curente de secol XIX și altele asemenea, în clasa a IX-a.
Doar prin introducerea în curriculum a unor module de gândire critică și competențe digitale, elevii vor fi mai puțin vulnerabili la capcanele dezinformării și ale Internetului, reducând astfel efectele negative ale utilizării nereglementate a rețelelor sociale”, a explicat președintele CNE, Mihnea-Adrian Haiduc, pentru tvr.ro.
Date dintr-o cercetare din 2025, privind efectele cyberbullying-ului asupra copiilor, a organizației „Salvați Copiii”. Puteți consulta cercetarea integrală aici.
