„Generația noastră trăiește online - soluția e să ne învețe să facem asta în siguranță, nu să ne interzică accesul complet”, spune Nicholas (17 ani), membru în Board-ul Copiilor UNICEF, într-o declarație pentru tvr.ro. Însă, dincolo de educație, problema este că informația pe care o primesc copiii pe rețelele de socializare nu poate fi controlată, iar interdicția până la o vârstă poate fi garantul că adolescentul are mai mult discernământ în trierea informațiilor, explică sociologul Ciprian Grădinaru, din partea „Salvați Copiii”. În lumina dezbaterilor publice pe tema interzicerii accesului copiilor la rețelele sociale, organizația a propus o interdicție totală până la 13 ani și condiționarea de acordul părinților între 13 și 15 ani. Dezbaterile în spațiul public au apărut după crima de la Cenei asupra unui adolescent, în care sunt cercetați trei suspecți adolescenți, cel mai mic având 13 ani.
Pentru șase din zece copii români, realitatea înseamnă cyberbullying, adică jigniri, umiliri și amenințări online, potrivit datelor publicate în februarie 2026 de organizația „Salvați Copiii”. Doar cinci la sută dintre copiii umiliți sau hărțuiți online au avut încredere să ceară ajutorul unui adult.
De cele mai multe ori, cyberbulling-ul se continuă și în mediul offline - în școală și în fața blocului, a explicat sociologul Ciprian Grădinaru, autorul unui studiu privind comprtamentele periculoase ale copiilor pe Internet, al „Salvați Copiii”, într-un dialog cu tvr.ro. Și, mai mult, „problema e că nu poți controla informația pe care o primesc copiii pe aceste rețele. Eu nu sunt un mare fan al interdicțiilor, pentru că știu că generează și alte efecte decât lipsa stimulului care i-a făcut rău copilului, însă, când înțelegi că nu poți controla conținutul și nici rețelele nu sunt mari doritoare să limiteze informația negativă, atunci pui în balanță: mai bine să aibă interdicție până la o anumită vârstă, că poate discerne mai bine la 15 ani decât o făcea la 10 ani”, a mai arătat sociologul Ciprian Grădinaru.
Mărturiile primite de tvr.ro de la Board-ul Copiilor UNICEF nu fac decât să confirme datele cercetării: toți cei patru adolescenți care au fost de acord să ne povestească din experiențele lor spun că în școala lor au avut loc cazuri de bullying online și fizic, iar remedierea situațiilor a însemnat, în unele cazuri, tăcerea copiilor agresați. Totuși, adolescenții pledează pentru educație, nu pentru interzicere. Similar, și Consiliul Elevilor este de părere că este nevoie de o „limitare moderată” a conținuturilor la care au copiii acces online, dar și de educație digitală.
Cifrele și mărturiile din spațiul public creionează o realitate în care tot mai multe voci se întreabă dacă soluția este interzicerea accesului copiilor la rețelele de socializare, așa cum a făcut Australia, pentru copiii sub 16 ani, și cum iau în calcul numeroase țări europene - Danemarca (restricționarea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani), Spania (propunere interdicție sub 16 ani), Austria (propunere interdicție până la 14 ani), Portugalia (interdicție sub 16 ani), Grecia (propunere interdicție sub 15 ani). Franța a adoptat încă din 2023 legea majoratului digital (copiii sub 15 ani își pot crea conturi pe rețelele sociale doar cu acordul părinților).
Autoritățile române sunt, în mare măsură, împotriva acestei interdicții. Premierul României, Ilie Bolojan, a respins ideea reglementării accesului copiilor pe rețelele de socializare, susținând că „mi-e greu să cred că poți veni cu interdicții, dacă nu le poți pune în practică”, iar ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a fost și mai categoric - „nu sunt pentru interdicții (...) trebuie să investim în educație”. Secretarul de stat Raed Arafat, coordonatorul Departamentului pentru Situații de Urgență, a fost primul oficial care a cerut Parlamentului să inițieze un proiect de lege care să limiteze accesul copiilor și adolescenților „sub 15–16 ani” la rețelele sociale, după omorârea unui adolescent din Cenei, caz de crimă în care sunt vizați alți trei adolescenți, între care cel mai mic are 13 ani.
Citiți mai multe aici: Cazul crimei din Cenei: Drepturile părintești, suspendate temporar pentru familia minorului de 13 ani. Minorii de 15 ani rămân după gratii
O inițiativă legislativă pe tema majoratului digital este în dezbatere la Camera Deputaților, fiind susținută de parlamentari PNL, PSD și UDMR, care propune vârsta de 16 ani pentru ca adolescenții să își poată crea un cont fără acordul părinților. Proiectul de lege a fost criticatde Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), care a susținut că astfel de măsuri „ignoră complet în special capacitatea persoanelor tinere de a decide, de a exercita propria autonomie”.
Date dintr-o cercetare din 2025, privind efectele cyberbullying-ului asupra copiilor, a organizației „Salvați Copiii”. Puteți consulta cercetarea integrală aici.
Copiii români pe Internet: Peste jumătate nu au limită de timp online, au fost abordați de străini și doar 5 la sută au apelat la adulți pentru ajutor
Pentru majoritatea copiilor din România de peste 12 ani, realitatea arată astfel: petrec minim trei ore pe zi online (peste 70%), nu au limită de timp petrecut online (66%), știu și își ascund urmele online (24%; mai ales băieții și toți adolescenții de peste 15 ani), au văzut conținut înfricoșător sau nepotrivit vârstei lor (68%), au văzut reclame la țigări și alcool (peste 70%), au văzut provocări periculoase (peste 60%) - unii și recunosc că le-au pus în practică (4%), sunt abordați de străini (peste 50%) - o treime spun chiar că au fost hărțuiți de străini.
Șase din 10 copii au fost martori la o situație de cyberbullying - jigniri, umiliri, amenințări online; mai bine de jumătate dintre ei au aistat la episodul de hărțuire fără să ia atitudine și doar 14 la sută au sărit în apărarea victimei. Dintre toți copiii care s-au confruntat cu o situație periculoasă pe Internet, doar cinci la sută au cerut ajutorul unui adult. Mai mult, peste o treime dintre copiii cu vârste între 12 și 14 ani au profilurile publice pe rețelele de socializare, iar controlul parental este extrem de redus, cu mai puțin de 30 la sută dintre părinți care îl aplică.
Aceste date apar în cel mai recent raport al organizației „Salvați Copiii”, lansat în februarie anul acesta. Cercetarea conține răspunsurile a 1.652 de copii, cu vârste între 12 și 17 ani.
Consultați mai sus cercetarea realizată de „Salvați Copiii”, publicată în februarie 2026.
Organizația „Salvați Copiii” a propus ca accesul copiilor să fie complet interzis sub 13 ani, cu implementarea unor sisteme de verificare a vârstei - sub supravegherea autorităților, bazate pe acte de identitate, analiză biometrică, „portofele” de identitate digitală - „digital identity wallets” și acces condiționat între 13 și 15 ani, cu acordul explicit al părinților - după modelul aflat în dezbatere în Danemarca, fiind recomandată implementarea unei aplicații care să permită validarea datelor copiilor și păstrarea controlului parental.
Organizația mai propune sancțiuni clare pentru platformele sociale și introducerea în curricula școlară a unor cursuri de educație digitală, precum și oferirea unor alternative „accesibile și atrăgătoare offline”. Specialiștii „Salvați Copiii” au mai menționat că un copil petrece peste 40-50 de ore pe săptămână în fața ecranelor, mai mult decât un adult la muncă, subliniind astfel necesitatea creării de activități sociale și recreative atractive în lumea reală. Puteți citi poziția integrală a organizației „Salvați Copiii” .
Și organizația UNICEF a explicat, într-un briefing privind repereleaici pe care ar trebui să le aibă în vedere legiuitorii dacă vor să restricționeze accesul minorilor la rețelele sociale, că este nevoie să existe colaborare între familie, școală și comunitate, să fie stabilte clar obiectivele pentru care se impune interdicția - oprirea bullying-ului, a expunerii la conținut dăunător, impactul asupra sănătății mintale, iar măsurile să fie luate și după consultarea copiilor. UNICEF avertizează că autoritățile ar trebui să aibă în vedere și consecințele neintenționate ale unei astfel de interdicții - limitarea accesului copiilor la informație, impactul disproporționat pentru copiii din mediul rural, pericolul ca minorii să migreze spre spații virtuale nereglementate și mai puțin sigure. Este obligatorie alfabetizarea digitală a copiilor, dar și responsabilizarea companiilor, prin monitorizarea schimbărilor de comportament, a incidentelor raportate și a rezultatelor sociale mai largi, pentru a determina eficacitatea acestor măsuri, a mai arătat organizația.
22 la sută dintre copiii români intră în sevraj dacă li se întrerupe accesul la telefon
Sevraj la întreruperea accesului la telefonul mobil, teama de a rata ceva important (FOMO - fear of missing out), simptome de depresie sau anxietate, fenomenul de epuizare a creierului („brain drain”) - acestea sunt doar câteva dintre problemele cu care se pot confrunta copiii cu consum adictiv pe rețelele de socializare. Problemele de sănătate mintală au fost corelate mai mult cu tipul de conținut consumat, decât cu numărul de ore petrecute pe rețelele de socializare, iar adolescentele sunt mai afectate decât adolescenții, arată datele din mai multe studii internaționale citate de organizația „Salvați Copiii”.
22 la sută dintre copiii cu vârste între 11 și 15 ani au prezentat simptome de sevraj când le-a fost întrerupt accesul la telefonul mobil, arată o cercetare din 2024 a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). „Această stare de suferință emoțională arată că vorbim despre o dependență profundă, transformând dispozitivul dintr-un instrument de comunicare într-o necesitate vitală pentru echilibrul lor intern. Avertismentul studiului era exprimat prin concluzia că oferind copiilor o „cheie digitală de gât” fără o supraveghere adecvată, aceștia sunt practic abandonați într-un spațiu virtual complex pentru care nu sunt pregătiți emoțional, lăsându-i expuși riscurilor de adicție și izolării de lumea reală”, arată cercetarea OMS, citată și de organizația „Salvați Copiii”.
Și alte studii mai vechi rețin probleme de sănătate mintală la adolescenți: o cercetare din 2022, ce corelează rezultatele a 18 studii independente, „evidențiază o legătură între utilizarea problematică a rețelelor sociale și degradarea sănătății mintale la adolescenți, raportând corelații moderate pentru simptomele depresive și mai ridicate pentru anxietate. Aceste rezultate sugerează că, pe măsură ce comportamentul online devine compulsiv, riscul de a dezvolta tulburări afective crește proporțional. Un alt studiu vorbește despre mai mulți indicatori negativi de sănătate mintală la adolescenții care consumă adictiv conținut de pe rețelele de socializare - mai ales TikTok - depresia și anxietatea, sentimentul de singurătate, tulburări ale somnului și simptome fizice cauzate de stres, iritabilitate, dificultăți de atenție, simptome obsesiv-compulsive, precum frica de a nu pierde ceva important (FOMO – Fear Of Missing Out)”, se arată într-un raport al organizației „Salvați Copiii”.
Problemele de sănătate mintală sunt corelate mai degrabă cu modul în care copiii folosesc rețelele de socializare, nu cu timpul total petrecut în fața ecranelor: „Până la 14 ani, aproape o treime dintre adolescenți prezentau o utilizare din ce în ce mai adictivă a rețelelor sociale, un sfert în cazul telefoanelor mobile, iar peste 40% în cazul jocurilor video. Concluzia a fost că traiectoriile de utilizare adictivă sunt asociate cu un risc de peste două ori mai mare de comportamente și ideații suicidare, precum și simptome de anxietate și depresie, în timp ce timpul total pe ecran nu prezice aceste comportamente, ceea ce înseamnă că, în accesarea conținutului social media, calitatea conținutului și modelul de utilizare contează mai mult decât cantitatea.
Diferențele de gen sunt evidente în multe dintre studiile analizate, fetele prezentând vulnerabilitate mai mare, posibil din cauza mecanismelor de comparație socială, hărțuire online, promovate excesiv pe rețelele sociale, cu efecte directe și de lungă durată asupra imaginii corporale și stimei de sine. Studiile identifică vulnerabilități specifice, în cazul fetelor la 11-13 ani, iar în cazul băieților la 14-15 ani”, arată o cercetare publicată anul trecut, care a vizat 4.000 de copii.
Pe de altă parte, fenomenul de „brain drain” (epuizarea creierului) demonstrează că simpla prezență a smartphone-ului reduce semnificativ performanța mentală a copiilor și adolescenților. „Când aceștia și-au lăsat telefoanele în altă cameră au obținut scoruri cu aproximativ 10% mai mari la testele de capacitate a memoriei de lucru și cu 5-8% mai mari la testele de inteligență față de cei care aveau dispozitivele pe masă. În contextul rețelelor sociale, acest fenomen este amplificat de natura fragmentată a conținutului de social media, care antrenează creierul pentru stimuli rapizi și recompense imediate, subminând capacitatea de concentrare pe segmente lungi de timp. Astfel, procesele de atenție susținută sunt sabotate, lăsând adolescenților o capacitate mai mică pentru sarcinile complexe, fenomen vizibil prin nerăbdare și scăderea performanței în orice activitate care necesită concentrare mai lungă decât cea cu care sunt obișnuiți (de ordinul a 2-5 minute)”, menționează un alt studiu citat de organizația „Salvați Copiii”.
Sociologul Ciprian Grădinaru: Problema e că nu poți controla informația pe care o primesc copiii pe rețele. Pui în balanță - mai bine să aibă interdicție până la 15 ani, că poate discerne mai bine la 15 decât la 10 ani
„Problema e că nu poți controla informația pe care o primesc copiii pe aceste rețele. Eu nu sunt un mare fan al interdicțiilor, pentru că știu că generează și alte efecte decât lipsa stimulului care i-a făcut rău copilului, însă, când înțelegi că nu poți controla conținutul și nici rețelele nu sunt mari doritoare să limiteze informația negativă, atunci pui în balanță: mai bine să aibă interdicție până la o anumită vârstă, că poate discerne mai bine la 15 ani decât o făcea la 10 ani.
Interdicția poate avea și efectul opus, să fie de tipul «fructului oprit» și să crească tentația, dar nici nu-l poți lăsa fără control ”, a explicat, într-un dialog cu tvr.ro, sociologul Ciprian Grădinaru, autorul studiului privind comportamentele periculoase ale tinerilor pe Internet, publicat de „Salvați Copiii” anul acesta.
Mai mult, și părinții trebuie să fie interesați de ce înseamnă tehnologia și să conștientizeze pericolul: „Dacă copilul e în camera vecină, pe Internet, nu e neapărat în siguranță. El poate să fie victima unei infracțiuni în casa lui, în camera vecină, cu părintele în sufragerie”, a subliniat sociologul, care face cercetări pe tema respectării drepturilor copilului de mai bine de 20 de ani.
Un exemplu foarte bun este cel al provocărilor periculoase. Aproximativ cinci la sută dintre copii recunosc, în studiul „Salvați Copiii”, că au făcut o astfel de provocare văzută online.
„Prima reacție e să spui că cinci la sută e un procent mic, dar unii au participat și nu recunosc, dar chiar să zicem că sunt doar cinci la sută, dacă transpui acest procent la populația de copii ai României, o să ajungi la niste cifre halucinante, cinci la sută înseamnă 30.000, atunci te gândești ce e mai bine sau mai puțin plăcut (cu referire la interzicerea accesului la rețelele de socializare, n.r.)”, a punctat Ciprian Grădinaru.
Adolescenții din România sunt mai calificați digital decât majoritatea părinților din România, iar dacă vor să se ascundă, o vor face; de multe ori, sunt prinși accidental sau mult prea târziu. Până la urmă, revenim la informare: părintele și copilul ar trebui să știe care sunt riscurile în mediul online. Dacă la părinți este mai greu de ajuns, copiii pot fi informați, educați la școală, a mai adăugat sociologul Ciprian Grădinaru, atrăgând totuși atenția că și cu orele de educație pentru sănătate este o problemă de ani de zile, deși România are cel mai are număr de mame minore din Europa.
„Comunicarea pe acest subiect ar trebui să înceapă cât mai devreme, de la vârsta la care copilul începe să vorbească. Nu îl poți controla tot timpul, iar în orele petrecute online majoritatea părinților nu au habar ce face copilul. În momentul în care copilul vede o problemă, copilul să aibă încredere să vină la părinte; ne uităm în ultimul studiu și vedem că unul din 10 copii merge la un adult; din contră, caută să se ascundă”, a mai arătat sociologul, în dialogul cu tvr.ro.
_ _ _ _ _
Violența în mediul școlar și între egali este o problemă majoră, în România, cu unul din 10 copii care a fost victimă a bullying-ului în primele două luni ale anului școlar 2023-2024. 85 la sută dintre educatori consideră că preșcolarii cu care lucrează se confruntă cu situații de bullying, iar la școală 90 la sută dintre profesorii intervievați de Salvați Copiii au declarat, în anul 2025, că elevii cu care lucrează au fost victime ale bullying-ului. Și în mediul familial, violențele se perpetuează – jumătate dintre copii spun că sunt agresați acasă, iar 22 la sută dintre părinți admit că și-au lovit copiii aflați în ciclul primar, potrivit unui raport privind drepturile copilului în România în anul 2025, al „Salvați Copiii”.
_ _ _ _ _
Cyberbulling în școlile românești. Nicholas: Sincer, nu știu dacă aceste cazuri se pot remedia cu adevărat. E o zonă gri, mulți trec prin asta singuri
Cei patru elevi din Board-ul Copiilor UNICEF care au stat de vorbă cu tvr.ro au povestit că știu că în școlile lor au loc cazuri de bullying, atât online, cât și fizic, iar, adesea, acestea nu se soluționează în adevăratul sens al cuvântului - câteodată, agresorii renunță când copiii agresați iau atitudine sau cazurile sunt soluționate „în privat”, pentru ca școala să își mențină buna reputație, asta când profesorii află despre aceste cazuri.
Nicholas, 17 ani: „Există cazuri și destul de des. Comentariile sunt despre aspectul fizic, despre relațiile lor sau pur și simplu reacții negative la orice postează sau spun. Par lucruri mărunte la început, dar, când se adună zi de zi, pot afecta grav pe cineva. Sincer, nu știu dacă se pot remedia cu adevărat. Poți să blochezi persoanele respective sau să le ștergi din prieteni, dar asta poate face înrăutăți și mai mult lucrurile. Uneori, agresorul se enervează și crește intensitatea. Mulți colegi nu vor să vorbească cu profesorii sau părinții, pentru că se tem că situația o să devină mai complicată. E o zona gri în care mulți trec prin asta singuri”.
Luca: „Există cazuri în școala mea, cazuri pe care nu le cunosc îndeaproape. Nu este neapărat o remediere; mai mulți copii victime ale bullying-ului s-au adresat Poliției, fără vreun rezultat. Agresorii pur si simplu și-au pierdut interesul de a mai agresa copiii care au luat atitudine.
Bianca: „În școala mea, au existat cazuri de bullying online, mai ales pe grupuri de WhatsApp sau pe Instagram, prin comentarii răutăcioase și distribuirea de poze fără acord. De obicei, s-au rezolvat prin implicarea diriginților și a părinților, dar și prin discuții deschise în clasă despre respect și siguranță online”.
X: „La mine în clasă, bullying-ul nu seamănă cu stereotipurile de bullying. Se regăsește mai mult sub formă de bârfă, excludere și presiune. Oamenii sunt confruntați cu presiunea de a fuma, bea și a vorbi urât despre proprii lor prieteni, și, atunci când o persoană refuză, este exclusă și devine un subiect de bârfă nouă. Online, bullying este legat de sexualitatea unei persoane. S-au mai postat poze private și a fost filmat și răspândit un videoclip cu un băiat atunci când era la baie, sub formă de .gif, acum ceva timp. De multe ori, profesorii nici nu erau ținuți la curent și cazurile au fost „rezolvate” în privat. Dacă administrația află, părinții sunt informați, dar cum școala noastră încearcă să își mențină o reputație bună, pedepsele sunt ușurate (dar tot există)”.
Date dintr-o cercetare din 2025, privind efectele cyberbullying-ului asupra copiilor, a organizației „Salvați Copiii”. Puteți consulta cercetarea integrală aici.
_ _ _ _ _
Resurse utile
- - 119 este numărul unic național din România, gratuit și disponibil 24/7, pentru raportarea și prevenirea cazurilor de abuz, neglijare, exploatare și violență asupra copiilor
- - Centrul de resurse pentru protecția copiilor pe Internet, disponibil pe platforma oradenet.ro – resurse educaționale pentru profesori, specialiști, părinți și elevi
- - Linia de raportare esc_ABUZ – unde utilizatorii pot semnala conținut online dăunător, legal și ilegal
- Telefonul Copilului - 116.111
_ _ _ _ _
Foto: Shutterstock/ tomeqs
