loader
Foto

Galerie foto

De ce continuă românii să fie nostalgici după comunism, deși cei mai mulți admit lipsurile și absența libertății din perioada totalitară

REPORTAJ-ANALIZA

Cât timp românii nu vor pune semnul egalității între comunism și suprimarea libertății și cât timp prin anticomunism nu vor înțelege antitotalitarism, în societate va continua să înflorească nostalgia după un regim criminal, iar anticomunismul va fi în continuare confiscat de legionarism, este concluzia unei mese rotunde a cercetătorilor pe tema nostalgiei față de comunism.

 

Potrivit ultimului sondaj privind nostalgia față de comunism, publicat în vara lui 2025 de INSCOP, peste 55 la sută dintre români consideră că perioada comunistă a fost benefică țării - în mai mare măsură reznonează cu această perspectivă persoanele de peste 60 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic sau rural și persoanele cu un venit mai redus - deși în proporție de peste 80 la sută oamenii admit că nu s-au bucurat de libertatea pe care o au în democrație.

„Am asociat comunismul cu traumă, suferință, vătămare, dar nu l-am asociat cu absența generală a libertăților, cu distrugerea minorităților, cu distrugerea țesăturii sociale, cu distrugerea muncitorimii, cu pauperizarea generală, deci cred că ar trebui să investigăm și alte rădăcini decât cele care sunt prima facie (a acestui curent, n.r.)”, a atras atenția Mihai Demetriade, cercetător la Consiliul Național pentru Cercetarea Arhivelor Securității (CNSAS), în cadrul unei mese rotunde privind nostalgia față de comunism.

Citește și: Povestea zilierului care a ajuns pe lista Securității cu persoane de neutralizat. Un interviu cu istoricul Mihai Demetriade, despre contestatarul anticomunist Marin Chiriță

(w882) Comparați

Sursă: Sondaj INSCOP

Criza generală de încredere din societatea românească - atât în autorități, cât și interpersonală, numeroasele narative care circulă fără a fi combătute suficient, adunate sub umbrela „era mai bine înainte”, folosite într-un război hibrid pentru care autoritățile sunt insuficient pregătite, orizontul de așteptare cu care au trăit românii după căderea comunismului - «vom trăi ca familia Ewing din celebrul serial „Dallas”» - strivit de dezindustrializare, corupție și absența lustrației - la care s-au adăugat, în ultimii ani, criza pandemică, războiul din Ucraina și decalajele economice tot mai mari din societate - reprezintă cocktailul care alimentează nostalgia comunistă a multor români.

Situația este agravată și de lipsa politicilor memoriei - la peste 30 ani de la căderea comunismului nu avem un muzeu al totalitarismului, iar în școală se învață prea puțin despre acești 47 de ani din istoria României. Pe deasupra, nu de puține ori, anticomunismul a fost confiscat de curentul legionar, ajungându-se, nu de puține ori, în situația în care Holocaustul a fost trivizalizat sub pretextul că victimele comunismului au suferit mai mult, iar anticomunismul a fost echivalat cu legionarismul.

Acestea sunt câteva dintre concluziile unei mese rotunde organizate la finalul lui 2025, de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Românesc (IICCMER), cu participarea istoricilor de la Academia Română, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) și cadre didactice de la Universitatea din București, SNSPA și ASE.

Citiți și: Cercetătorul Ionuț Anghel (Academia Română): Este îngrijorător că aproape o cincime din populația României nu are condițiile pentru o viață decentă în Europa anului 2025

Circa 50 la sută dintre români tânjesc constant după comunism: Filonul nostalgic este foarte solid

Dacă, în anul 2015, procentul românilor care tânjeau după comunism oscila în jurul a 44-45 la sută, zece ani mai târziu, procentul a crescut la aproximativ 55 la sută, a arătat sociologul Remus Ștefureac (SNSPA), directorul INSCOP Research.

„Filonul nostalgic este foarte solid și are cauze profunde - este vorba atât despre nostalgia naturală, care nu este doar la români, pe de altă parte, este vorba și de o creștere - România a evoluat după 2007, însă avuția acumulată nu este distribuită uniform, iar în zonele unde populația este mai pauperizată, numărul nostalgicilor este mai mare”, a indicat Ștefureac, în cadrul mesei rotunde.

În condițiile în care agresiunile informaționale s-au intensificat în ultimii cinci ani, iar circa 75 la sută din populația României folosește Facebook, iar 45 la sută are TikTok, „era evidentă” și creșterea acestei nostalgii, a explicat sociologul.

Totodată, în ultimul sondaj INSCOP, 71 la sută dintre români au spus că „ne-am pierdut identitatea” - aici apare un alt tip de nostalgie, a remarcat Remus Ștefureac. Mai mult, dintre cei care sunt de acord cu această afirmație, 55 la sută au studii superioare.

„In clasa a X-a, în Italia se predă istoria fascimului, noi ignorăm memoria și nu avem astfel de repere. Eficiența războiului informațional devine una foarte puternică în spațiul public și vulnerabilitatea tuturor categoriilor de persoane este foarte mare”, a mai punctat sociologul Remus Ștefureac.

În România, din 2025 se predă istoria comunismului la clasa a XII-a, iar mulți proaspeți studenți povestesc că nu au făcut materia, pentru că acordau o mai mare importanță pregătirii pentru Bacalaureat, potrivit discuțiilor la masa rotundă.

(w882) Evaluarea

Sursă: Sondaj INSCOP

Când nu avem o direcție, oamenii se întorc în trecut

„Este nostalgia pro-totalitară mai curând un semn al crizei de reprezentare, al neîncrederii în instituții, o formă de protest, mai mult decât o reevaluare sentimentală sau disproporționată a trecutului?”, a fost întrebarea pe care le-a adresat-o cercetătorul Dan Mihai Țălnaru, director executiv al IICCMER, participanților la masa rotundă pe tema nostalgiei comuniste.

Între factorii care au contribuit la acest fenomen, Țălnaru a amintit: monopolizarea legionară a anticomunismului, un pericol în special pentru tinerele generații, lipsa unui muzeu al comunismului, ascensiunea populismului politic, intelectual și religios.

Citește și: De ce e important pentru democrație ca oamenii să aibă încredere în știri. Raport EBU: Doar 4 din 10 cetățeni UE cred că știrile pe care le citesc sunt reale

Lipsa modelelor în rândul politicienilor și lipsa de încredere în autorități au dus la creșterea nostalgiei, a adăugat și conf. dr. Matei Gheboianu, decanul Facultății de Istorie (Universitatea din București): „Când nu avem o direcție, oamenii se întorc în trecut. Acum ne luptăm și cu o altă zonă - modul în care se diseminează acest mesaj al nostalgiei, despre «românul adevărat», iar instituțiile statului reacționează foarte încet”.

Și filosoful Mihai Cernea, de la ASE, vorbeste despre această criză amplă pe care o traversează societatea românească, observând că „propaganda totalitară tinde să supraviețuiască, respiră prin clădirile și monumentele din jurul nostru, prin bucățelele de filme și imagini generale. Nu e doar cazul României. Și statul român s-a prezentat ca un model de eficiență și dezvoltare, însă știm acum despre corupția din statul comunist, este un studiu al lui Cosmin Popa pe această temă”.

(w882) Evaluarea

Odată cu înlăturarea regimului comunist, oamenii au sperat că vor trăi mai bine

Fenomenul nostalgiei față de comunism este comun spațiului ex-sovietic, iar ceea ce unește acest spațiu a fost așteptarea acestor societăți că, odată cu înlăturarea regimului comunist, oamenii vor trăi mai bine. În cuvintele Mioarei Anton, directoarea Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” (Academia Română): „Toată lumea a crezut că, odată cu abandonarea acestui sistem, vom trăi în lumea colorată și plină de lumină a Occidentului. În România, chiar a existat această speranță că vom trăi mai bine, că vom fi ca familia Ewing, că automat lucrurile se vor schimba din temelii pentru noi”.

În perioada tranziției, însă, lucrurile s-au înrăutățit: dezindustrializarea, care a fost o „adevărată traumă la nivelul societății”, pentru că „oamenii care veniseră cu 20-30 de ani în urmă și care își așezaseră viața au fost nevoiți să ia cale întoarsă, fără nici o perspectivă; statul român nu a avut programe de reinserție profesională a acestor categ de oameni, au fost obligați să se întoarcă în satele pe care le părăsiseră tot din cauza sărăciei, acum se întorceau și săraci și cu acest sentiment al abandonului de către un stat care îi lăsase de izbeliște”, apoi, marile scandaluri de corupție din anii '90, absența lustrației a creat o mare problemă în ceea ce privește funcționarea societății - Ion Iliescu și toți cei care au guvernat în primele decenii postdecembriste sunt responsabili pentru aceste fenomene, care s-au petrecut în societatea românească”, a adăugat Mioara Anton.

Cercetătoarea a ales termenul de „nostalgovictimism” pentru a descrie toată pleiada de postări de pe rețelele sociale care perpetuează această imagine idilică asupra trecutului comunist  - România avea cea mai bună industrie, cele mai bune utilaje, se mânca doar mâncare sănătoasă, exportam cantități foarte mari.

Mioara Anton a mai notat că pandemia și războiul din Ucraina „au potențat această nostalgie a comunismului, au dus într-o altă direcție acest discurs, e important să ne uităm nu cu mult în urmă, la ultimele alegeri (2024, n.r.), cum s-au mixat aceste nostalgii. Ele vin dintr-o educație social-naționalistă – țara, poporul, liderul – tot ceea ce Călin Georgescu a promovat în spațiul public. Dintr-o dată, suntem aici și vedem că suntem victimele propriei inerții instituționale, lipsa coerenței politicilor publice, a politicilor memoriei; la 36 de ani distanță, ce a făcut statul român în ceea ce privește aceste politici ale memoriei, avem în cele din urmă un manual de istorie a comunismului, hai și la clasa a XII-a, este extrem de puțin; avem o condamnare a comunismului, dar nu a produs nici un fel de efecte, s-a scris un raport, dar mai mult? Avem cumva condamnări ale celor responsabili cu crimele împotriva poporului român?”.

Reamintim că doar doi torționari comuniști au fost condamnați în instanță pentru abuzurile făcute în perioada comunistă asupra deținuților polici, Ion Ficior și Alexandu Vișinescu, în baza investigațiilor IICCMER.

Citește și: Cele patru mari complexe mitologice prin care seduce Călin Georgescu. Politologul Daniel Șandru (IICCMER): Se dă o aură de certitudine științifică unor lucruri care sunt complet iraționale

(w882) Viața în

 

Eșecul politicilor de decomunizare și absența empatiei în fața tragediei

Cercetătorul Mihai Demetriade, din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), a explicat că nostalgia față de comunism este cauzată, pe de-0 parte, de contraperformanța clasei politice și a decepției pe care a trăit-o societatea, iar, de pe alta, de eșecul politicilor de decomunizare, al faptului că, după 1989, societatea s-a aflat într-o „generală iresponsabilitate”, nimeni nu și-a asumat nimic din ce s-a întâmplat în perioada comunistă.

În plus, anticomunismul nu a fost sondat în rândul tuturor categoriilor care au suferit, am investigat foarte puțin cum au avut de suferit alte clase sociale. „Vă dau un exemplu – la Grupul pentru Dialog Social, la primele ședințe din anii '90, s-au prezentat și niste muncitori care protestaseră împotriva lui Ceaușescu la Zărnești, și cer drept la cuvânt, lucrul ăsta nu se întâmplă. Ei au fost evacuați din sală. Sunt categorii întregi care nu au participat la acest efort de decomunizare; practic, avem memorii foarte sectarizate – motiv pentru care memoria asupra comunismului nu este solidară”, a explicat Mihai Demetriade.

„Asistăm la o narațiune de refugiu; nu e vorba neapărat de o nostalgie reală față de comunism sau față de ingredientele lui – de siguranța socială, de educație - cât mai degrabă de o degradare profundă a structurilor democratice ale statului. Din păcate, în România, anticomunismul nu a fost asociat cu antitotalitarismul, nu a fost asociat cu versiunea democratică, în spatele acestui concept stau „alte ingrediente” decât ieșirea din totalitarism. Am asociat comunismul cu traumă, suferință, vătămare, dar nu l-am asociat cu absența generală a libertăților, cu distrugerea minorităților, cu distrugerea țesăturii sociale, cu distrugerea muncitorimii, cu pauperizarea generală, deci cred că ar trebui să investigăm și alte rădăcini decât cele care sunt prima facie (...) Din păcate, stratul nostalgic și stratul traumatic sunt în continuare ca apa și uleiul, nu se întâlnesc, este o absență a exercițiului empatiei, care înseamnă implicit o apropiere critică față de memoria celorlalți, e o realitate atotprezentă în România.

S-o amintesc pe Monica Lovinescu, dincolo de chestiunile extraordinare realizate, ea a generat - și există niște texte foarte bune ale lui Michael Shafir pe această temă - un tip de competitivitate cu memoria Holocaustului, din cauza tragediei mamei ei, Ecaterina Bălăcioiu, privind memoria comunistă, ori tipul acesta de competitivitate a încurajat absența empatiei, de-asta spun că noi am ieșit cu anticomunismul nu ca un concept antitotalitar, ci ca un concept confecționat din ingredientele suferinței, vătămării și mai puțin confecționat din ingredientele empatiei. Ar trebui să facem o analiză, să ne întrebăm în ce măsură am tematizat propriul obiect de studiu, în ce măsură am fost reactivi în fața altora, în ce măsură am extins asta la toate categoriile sociale, cât de onești am fost în acest exercițiu. O să constatăm că o parte din vină ne aparține”, a conchis cercetătorul Mihai Demetriade.

Foto: Shutterstock/ Igor Paszkiewicz

Logo

 
Campion mondial pe ringul de dans, un om modest în viața de zi cu zi. Rareș Cojoc, invitatul Irinei Păcurariu la „Rețeaua de idoli”

Irina Păcurariu ne invită în universul primului campion mondial al României la dans sportiv. O  întâlnire despre ambiție, disciplină, modestie și ...

Geopolitica actuală - Lumea spre o nouă ordine mondială

Duminică, 15 noiembrie, de la ora 17.00, la TVR Cultural, conf. univ. dr. Cristi Pantelimon, sociolog la Institutul de Sociologie al Academiei ...

Ce se întâmplă cu corpul nostru după 50 de ani? | VIDEO

După 50 de ani, începem să simțim mai acut trecerea timpului. Apar durerile articulare, scade forța musculară, iar mobilitatea nu mai este ...

Dezechilibrele hormonale, pericolele ascunse ale mușcăturilor de animale și beneficiile pauzelor active, la „Un doctor pentru dumneavoastră”

Oboseală inexplicabilă, fluctuații de greutate, tulburări de somn, schimbări de dispoziție, pot fi semnale ale dezechilibrelor hormonale. De ce ...

Emil Constantinescu, dezvăluiri despre culisele puterii, la 30 de ani de la alegerile istorice din 1996. „Gustul amar al libertății”, la TVR 1

La trei decenii de la prima alternanță democratică la putere după căderea comunismului, fostul președinte al României, Emil Constantinescu, ...

Tinerii şi antreprenoriatul în România

Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii trece printr-o perioadă plină de provocări. Multe dintre probleme sunt generate de starea economiei în ...

Teatru și umor, muzică și nostalgie – o nouă săptămână „Poarta Pangrati” la TVR 2

Leonard Miron, Vasile Muraru, Carmen Tănase, Saveta Bogdan, Fuego, Dan Helciug și Mioara Velicu se numără printre invitații Marinei Almășan în ...

O iubire secretă sfidează regulile palatului. Serialul coreean „Luna îmbrățișează Soarele”, din 19 noiembrie, la TVR 1

Povestea de dragoste dintre un rege şi aleasa lui, de origine nobiliară, nu poate fi acceptată, aşa că rămâne secretă... Din 19 noiembrie, la ...

Reforma administrativ-teritorială și impactul asupra minorităților naționale, în dezbatere la „Info Etnic”

Cum poate fi realizată o reformă administrativ-teritorială care să respecte diversitatea etnică și identitatea comunităților istorice? ...

Lăcrămioara Pop, Tezaur Uman Viu, readuce la viață doba țărănească și tradițiile din Tulgheș, la „Nepieritorii”

O poveste despre pasiunea de a păstra vie moștenirea culturală, despre instrumente uitate, comori ale satului și copii care duc mai departe ...

Case aproape pierdute, azi locuri cu viitor. La „Casa Viitorului”, pe TVR 1, Emilian Grigore descoperă poveștile clădirilor readuse la viață

Cum putem transforma casele trecutului în case ale viitorului, fără să le pierdem identitatea? Ce trebuie să știm despre materialele și ...

Trei povești despre moștenire, credință și puterea de a schimba destine, la „Ora Regelui”

O ceremonie în Sala Tronului a Palatului Regal ce readuce în prim-plan valorile Coroanei Române, povestea renașterii Mănăstirii Curtea de Argeș ...

Dincolo de talent: regulile care îi ajută pe tinerii sportivi să ajungă și să se mențină în top

Performanța timpurie poate deschide drumul către o carieră remarcabilă, dar succesul de durată depinde de disciplină, echilibru și maturitate. ...

Seria de emisiuni „Deportații”, la TVR INFO

Proiectul, realizat de Radu Găină, își propune să documenteze fenomenul dramatic al dislocărilor de populații din spațiul românesc în timpul ...

Cristi Tabără și Cristina Șoloc, în căutare de comori și valori în România frumoasă: Plaiul Cloșani, la „Exclusiv în România”

Pe 15 noiembrie, de la ora 18.00, echipa „Exclusiv în România” ne invită în Mehedințiul de munte, pe Plaiul Cloșani, un ținut al poveștilor, al ...