5 sportivi reprezintă România la probele de biatlon Milano Cortina 2026: Anastasia Tolmacheva şi băieţii Marian Colțea, George Buta, Dmitrii Shamaev și Raul Flore. Îi vom putea urmări în transmisiunile TVR 1 şi TVR SPORT de la JO Milano Cortina, între 6 şi 22 februarie.
Ca majoritatea sporturilor de iarnă, şi biatlonul are rădăcini adânci în istorie. Încă de acum 3.000 de ani sunt semnalaţi oameni pe schiuri, purtând arme rudimentare de vânătoare. În Evul Mediu, armatele ţărilor nordice, dar şi cele din zonele Rusiei, Germaniei, Austriei sau Elveţiei aveau în componenţa lor escadroane de schiori echipaţi cu arme de luptă. Primele întreceri ale „schiorilor înarmaţi” sunt semnalate în 1776, în Norvegia, iar din 1792-1818 acestea au deja un caracter regulat.
Prima ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă (Chamonix – Franţa, 1924) avea în program o probă de patrulă militară, cu caracter demonstrativ, care cuprindea o cursă de schi fond, combinată cu trageri cu arma la ţintă fixă. Proba aceasta a fost prezentă şi la ediţiile JO de iarnă din 1928, 1936 şi 1948.
La cea de-a 44-a sesiune a CIO de la Roma, în 1948, la propunerea Suediei, s-a hotărât includerea în programul oficial al Jocurilor a unei probe individuale combinate de schi fond şi tragere cu arma, rezervată sportivilor civili. Numele de biatlon dat probei este oficializat în 1955, iar introducerea lui în programul oficial al JO se face în 1960, la Squaw Valley (SUA), cu o probă individuală – pentru bărbaţi – pe distanţa de 20 de kilometri. Biatlonul feminin este inclus la Jocurile Olimpice desfăşurate 30 ani mai târziu, în 1992, la Albertville, în Franţa.
În 1966, în urma numeroaselor critici, Federaţia Internaţională de Pentatlon Modern şi Biatlon decide simplificarea regulilor de concurs, stabilind un singur poligon cu ţinte fixate la 150 metri.
În România, întreceri de patrule militare sunt semnalate din 1920. Ele făceau parte din programul de pregătire a unităţilor de Vânători de Munte. O patrulă era formată din opt soldaţi şi un ofiţer. Concursul avea loc pe un traseu de schi fond, unde, la 2/3 din distanţă, se executau trageri cu arma.
În 1924 se înfiinţează Comisia Centrală de Schi, iar Armata începe să-şi desfăşoare cu regularitate campionatele de schi fond şi patrule militare formate din 15 militari. Traseul fazei finale dura două ore şi jumătate şi era foarte spectaculos.
România a fost prezentă la JO de iarnă din 1928 de la St. Moritz (Elveţia) cu o echipă de patrulă militară, care s-a clasat pe locul al VIII-lea (proba demostrativă).
În 1931 a fost înfiinţată Federaţia Română de Schi, eveniment hotărâtor pentru evoluţia biatlonului.
În 1964, la Innsbruck, Gh. Vilmos a ocupat locul 5 în proba de 20 km, fiind cea mai bună clasare a unui român la Jocurile Olimpice.
În 1989 s-a organizat primul Campionat Naţional de biatlon feminin, iar sportivele noastre au fost prezente la JO de iarnă din 1992 de la Albertville (Franţa), unde s-au clasat pe locul al X-lea la ştafetă 3 X7,5 km.
Federaţia Română de Schi-Biatlon reuneşte peste 60 de cluburi sportive de profil din ţară, cu un total de aproape 2.000 de sportivi legitimaţi. Anual, sub egida sa, se organizează competiţii sportive naţionale pe pârtiile de pe Valea Prahovei (Azuga, Sinaia, Predeal, Râşnov), Poiana Braşov, Vatra Dornei, Sibiu, Cluj, Harghita şi Borşa.
Aflată în primele 10 naţiuni din lume cu echipa feminină de biatlon, România a avut dreptul să participe la Vancouver cu cinci sportive. De altfel, cel mai bun loc ocupat de delegaţia ţării noastre, în Canada, a fost poziţia a 10-a, în proba de stafetă de la biathlon. Echipa României, antrenată de Simon Marton, a fost formată din Dana Plotogea, Reka Ferencz, Mihaela Purdea şi Eva Tofalvi. La 31 de ani, Eva a repetat performanţa de la Nagano, din 1998, locul 11 în proba individuală. De altfel, cea mai valoroasă reprezentantă a României în probele feminine de biatlon a fost Eva Tofalvi, prezentă la 6 ediții ale Jocurilor Olimpice. Locul 11, la 15 km individual, pe care Eva Tofalvi s-a clasat de două ori, la Nagano 1998 și Vancouver 2010, reprezintă cea mai bună clasare românească din istorie, într-o probă individuală feminină.
Reprezentanții României au lipsit din întrecerile olimpice de biatlon doar la Calgary 1988.
Despre sportivii români care reprezintă România la Jocurile Olimpice de Iarnă 2026, găsiţi mai multe informaţii aici.
În perioada 6 – 22 februarie 2026, Televiziunea Română transmite, pe posturile sale TVR 1 şi TVR Sport, cea mai importantă competiţie a iernii pentru întreaga planetă: Jocurile Olimpice de Iarnă Milano Cortina 2026.
foto: COSR; pixabay.com; Federatia Română de Schi Biatlon
