Parlamentul European a adoptat miercuri, 17 decembrie, o rezoluție care promite să schimbe radical modul în care trupele și echipamentele de luptă se deplasează pe continent.

Într-o Europă marcată de tensiunile de la graniță, „Schengen-ul Militar” reprezintă o strategie vitală de supraviețuire: eliminarea barierelor administrative care, în prezent, fac ca o coloană de tancuri să fie blocată la vamă mai mult decât un transport de marfă obișnuit. Parlamentul a stabilit ținte extrem de clare pentru statele membre. În timp de pace, orice convoi militar trebuie să poată traversa frontierele interne ale Uniunii Europene în maximum trei zile. Însă, adevărata provocare apare în situații de criză, când birocrația și permisele de tranzit trebuie să fie simplificate la maximum, astfel încât desfășurarea forțelor să fie completă în doar 24 de ore.

Pentru România, aflată pe Flancul Estic, această decizie este una strategică. Practic, se elimină „vămile” care încetinesc logistica aliată, asigurând că întăririle NATO pot ajunge la Marea Neagră într-un timp record, fără a fi blocate în hârțogărie sau proceduri naționale complicate.

Schimbarea de paradigmă este vizibilă și în buzunarul Uniunii. Dacă în anii precedenți mobilitatea militară era tratată ca o prioritate secundară, acum cifrele au explodat. Comisia Europeană propune o finanțare de 17 miliarde de euro pentru următorii ani, însă Parlamentul avertizează că nevoile reale depășesc 100 de miliarde de euro. Peste 500 de puncte de infrastructură critică – poduri, tuneluri și căi ferate – trebuie modernizate pentru a susține greutatea tancurilor moderne. Această infrastructură este gândită pentru „utilizare duală”. Același pod din județul Giurgiu sau aceeași cale ferată modernizată cu fonduri europene vor deservi atât transporturile de cereale sau pasageri în viața de zi cu zi, cât și convoaiele militare în caz de nevoie. Este, în esență, un impuls economic masiv deghizat în strategie de apărare.

Unul dintre punctele cheie ale rezoluției vizează direct țara noastră prin așa-numitul Coridor Estic. Acest traseu este vital pentru a crea o legătură directă și rapidă între Țările Baltice și porturile românești de la Marea Neagră.

După vacanța de Crăciun, oficialii europeni vor trece la scrierea propriu-zisă a legilor care vor pune acest plan în mișcare.

Mai multe detalii, pe TVR INFO.