Documentarul „Justiţie capturată”, realizat de jurnaliştii de investigaţii de la Recorder și transmis miercuri seara de TVR1,  a stârnit un val puternic de reacţii în societate.

Documentarul de investigație „Justiţie Capturată”, realizat de jurnaliștii de la Recorder și difuzat miercuri seară de TVR1, a provocat un val puternic de indignare și reacții în societate. Ancheta, semnată de Andreea Pocotilă și Mihai Voinea, adună deja aproape două milioane de vizualizări online și conturează o concluzie sumbră: justiţia din România ar fi fost capturată.

Documentarul, care a fost transmis integral de Televiziunea Română, expune modul în care ar fi fost îngropate dosare de mare corupție, realizându-se achitarea unor inculpați celebri prin metode suspecte. Prin intermediul unor mărturii șocante, oferite uneori sub protecția anonimatului de foști sau actuali magistrați, ancheta dezvăluie mecanismul prin care inculpați cu influență politică sau financiară – precum Marian Vanghelie, Cristi Burci sau Puiu Popoviciu – ar fi beneficiat de amânări repetate ale termenelor de judecată. Această tergiversare a dus la o consecință directă: prescrierea faptelor de care erau acuzați.

Autorii documentarului arată că și Direcția Națională Anticorupție (DNA) și-a redus turația în ultimii ani, marile dosare de corupție dispărând, iar anchetele fiind tergiversate sau chiar sabotate din interior. Recorder susține că influența politică a creat o organizare piramidală a sistemului de justiție, unde puterea este concentrată în mâinile unui grup restrâns de magistrați, având-o în frunte pe actuala șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea. Jurnaliștii afirmă că aceasta ar fi promovat în sistem doar judecători fideli, unii cu biografii controversate.

Dezvăluirile au generat o reacție imediată din partea societății civile. Sute de persoane au ieșit miercuri seară în stradă la București (în fața Consiliului Superior al Magistraturii) și la Cluj-Napoca (în fața Palatului de Justiție) pentru a cere independența justiției. Manifestanții, mobilizați pe pagina de Facebook „Protest pentru o justiție independentă”, au transmis un mesaj clar:

„Independenţa justiţiei este pusă în pericol, având consecinţe nefaste asupra democraţiei române. [...] Cerem, printre altele, schimbarea legislaţiei pentru a preveni numeroase abuzuri, cum ar fi eliminarea prescripţiei pentru faptele de corupţie sau eliminarea posibilităţii ca magistraţii să aleagă procurorii care îi anchetează.”

Pe de altă parte, sistemul judiciar a reacționat prompt, dar nu pentru a clarifica acuzațiile de capturare. Curtea de Apel București (CAB) a ales să îl pună la zid pe unul dintre judecătorii care a acordat interviul, Laurențiu Beșu, delegat de la Giurgiu. Conducerea CAB a catalogat afirmațiile judecătorului ca fiind denigratoare și lipsite de acoperire, insinuând totodată că declarațiile acestuia nu ar fi întâmplătoare, dat fiind trecutul său în serviciul de informații al Ministerului de Interne. Curtea de Apel a solicitat, de asemenea, cercetarea disciplinară a judecătorului Beșu.

Șefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea, a transmis că „mărturiile invocate conturează mai degrabă percepția unor tentative de repoziționare a influenței asupra justiției, provenite din alte zone decât cele indicate în mod selectiv în discursul public actual, ceea ce impune prudență și o analiză completă, lipsită de concluzii prestabilite. Ele nu demonstrează că justiţia este capturată, ci mai degrabă sugerează existenţa altor agende de influenţă”.