Cel mai recent bilanț publicat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă arată că diploma universitară pare tot mai greu de valorificat.
Deși oferta este generoasă, cu peste 33.000 de posturi vacante, structura acestora scoate la iveală o fractură adâncă între educație și economia reală.
Cifrele prezentate de ANOFM par, la prima vedere, un semn de vitalitate economică: peste 33.160 de posturi sunt disponibile la nivel național în această lună februarie. Însă, analiza detaliată a acestor date arată o economie care pulsează prin forță de muncă brută. Mai bine de jumătate din ofertele actuale vizează persoane fără studii sau cu studii primare, confirmând că motorul principal al României rămâne consumul și logistica.
„Efectul e-commerce” este mai vizibil ca niciodată în 2026. Topul profesiilor este condus detașat de curieri și șoferi de transport rutier, cu peste 4.500 de posturi vacante. În paralel, șantierele caută forță de muncă: peste 2.000 de locuri sunt deschise exclusiv pentru muncitori necalificați în demolări și finisaje.
Aici apare însă paradoxul educației. Din totalul locurilor vacante, mai puțin de 9% sunt destinate celor cu studii superioare – doar 2.826 de posturi. În timp ce sistemul de învățământ continuă să producă absolvenți cu diplome înalte, piața caută sudori, lăcătuși și lucrători comerciali, sectoare unde sunt vacante aproape 7.000 de poziții.
Provocarea majoră a anului 2026 rămâne reconversia profesională. Cu peste 17.000 de muncitori necalificați în evidențe, întrebarea este cât de repede pot fi aceștia orientați către zone cu valoare adăugată, pentru a transforma o piață a muncii polarizată într-una stabilă pentru clasa medie.
Aflați mai multe detalii pe TVR INFO.
