Promovarea unui mesaj fascist și rasist nu poate fi justificată, iar gravitatea faptei - de a vinde tricouri cu mesaje și simboluri legionare - impune pedeapsa cu închisoarea, motivează Curtea de Apel Cluj decizia de a condamna definitiv un bărbat pentru propagandă legionară. Hotărârea instanței este o premieră în România, unde, în ultimii 23 de ani, de când există legislația în domeniu, nici o persoană nu a fost condamnată definitiv la închisoare pentru răspândirea mesajelor extremiste.
În 22 mai, Curtea de Apel Cluj a decis condamnarea definitivă la un an de închisoare cu suspendare a unui bărbat pe nume Johann Dieter Maurer, care vindea, în magazinul său online, tricouri cu însemne și citate legionare, multe aparținându-i lui Corneliu Zelea Codreanu. Site-ul tvr.ro l-a contactat pe Maurer după publicarea deciziei definitive a Curții de Apel Cluj pentru a-i solicita un punct de vedere, fără să primim vreun răspuns până la publicarea textelor pe tema sentinței definitive.
Astfel, Curtea de Apel Cluj a desființat hotărârea Tribunalului Cluj-Napoca, care apreciase că este suficientă condamnarea bărbatului la un an de închisoare cu amânarea pedepsei, explicând, în motivarea obținută de tvr.ro, că „în circumstanțele speței, nu este suficientă atenționarea inculpatului asupra gravității și consecințelor activității sale infracționale”, aceea de a face propagandă legionară prin intermediul tricourilor pe care le vindea online.
Maurer a fost condamnat pentru că vindea haine și steaguri ale căror descriere făceau trimiteri la Mișcarea Legionară și liderii săi: tricoul „1927” (descrierea produsului face trimitere la anul 1927, marcând înființarea Mișcării Legionare,), steagul „Iubește tranșeea (trimiteri la fragmente din textul publicat de liderul mișcării legionare Zelea Codreanu în cartea „Pentru legionari”), hanoracul „Cu fața la Dușman (fragmente din revista „Pământul strămoșesc”, apărută în anul 1927, fiind principalul organ de propagandă al Mișcării Legionare).
În schimb, spre deosebire de prima instanță, Curtea de Apel Cluj a apreciat că a-i interzice bărbatului dreptul de a-și desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii l-ar priva pe acesta de orice activitate generică ce implică comercializarea de bunuri pe Internet. În prezent, site-ul care vindea tricouri legionare este funcțional, iar acum acolo se comercializează haine cu tematică religioasă - mesajul „Hristos în mijlocul nostru” și crucea ortodoxă, „Ortodoxie, neam și țară”, tricouri cu tematică naționalistă - „Primii în Ardeal” (cu un steag al României), „Trianon - ziua dreptății”, tricouri cu tablouri cu Vlad Țepeș, cu mesajul „Defend Europe” sau „Avram Iancu suntem toți” sau inscripționate cu mesajele „We love hate speech” („Iubim discursul care îndeamnă la ură”), „Intolerant”.
Numele bărbatului - Dieter Johann Maurer - apare și într-o investigație a jurnaliștilor de la Context.ro, în care aceștia arată că pe site-ul care vindea tricouri legionare apărea și un interviu cu organizația Tanzbrigade Wien, care dezvăluia legăturile internaționale ale grupărilor de extremă dreapta din România. Tanzbrigade Wien este inclusă într-un studiu al curentelor de extremă dreapta publicat recent de Documentation Centre of Austrian Resistance (DÖW), o organizație care cercetează rezistența și persecuțiile naziste din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, precum și evoluția mișcărilor și curentelor extremiste.
Canalul Telegram asociat site-ului este Casus Belli, despre care cercetătoarea Adina Marincea de la Institutul „Elie Wiesel” arăta că a fost implicat în încercarea de reabilitare a lui Mircea Vulcănescu.
Cazul lui Maurer a fost adus în fața justiției de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” (INSHREW), care a depus o plângere încă din februarie 2023. Bărbatul a fost trimis în judecată în iunie 2024, iar prima instanță - Tribunalul Cluj-Napoca - a anunțat condamnarea la închisoare cu amânarea pedepsei în februarie 2025.
Într-o declarație pentru tvr.ro, directorul INSHREW a subliniat că „această decizie definitivă cred că este o probă de maturizare a magistraturii. Anul electoral 2024-2025 a pus democrația în situația de risc maxim. Instituțiile abilitate să aplice legea au reacționat, de această dată, atât în „litera”, cât și în „spiritul" OUG nr. 31/2002”. Totuși, istoricul Alexandru Florian a subliniat că, în continuare, „ne aflăm sub presiunea extremismului politic, explodat la finele anului 2024”.
Institutul „Elie Wiesel” semnealează câteva zeci de cazuri de propagandă legionară pe an - aici, cel mai recent raport pe această temă. În total, circa 50 la sută din plângerile care vizează fapte de extremism sunt clasate, potrivit datelor obținute tvr.ro de la Parchetul General.
În România, o singură persoană a mai fost condamnată la închisoare (13 luni cu amânarea pedepsei), dar doar în primă instanță, pentru negarea Holocaustului: locotenent-colonelul SRI în rezervă Vasile Zărnescu, care a publicat mai multe cărți și articole pe blogul său, în care a susținut că Holocaustul nu a existat. Zărnescu a rămas doar cu un avertsiment penal, în urma recursului, fiind cercetat din nou pentru recidivă.
Citiți mai multe aici: Actualitatea extremismului: Șase parlamentari și europarlamentari români, vizați de anchete penale. Anual, peste 50% din dosare se clasează
În prima instanță, bărbatul scăpase cu o condamnare cu amânarea pedepsei. Parchetul a făcut apel, motivând că fapta săvârşită de inculpat prezintă un pericol social ridicat
Tribunalul Cluj-Napoca l-a condamnat pe Maurer, în februarie 2025, la un an de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pentru doi ani, pe motiv că a vândut tricourile cu inscripții legionare doar pentru câștiguri financiare, iar în acest caz „responsabilitatea morală a persoanei” ar fi „mai greu de justificat”.
„Faptul că cineva promovează ideologii periculoase și discriminatorii pentru câștiguri financiare este grav, mai ales dacă adoptă aceste ideologii extreme ca o formă de a atrage atenția și de a se diferenția pe piață, profitând de controversă. (...) Renunțarea la aplicarea pedepsei ar reprezenta o sancțiune mult prea blândă în raport de fapta săvârșită, iar condamnarea inculpatului ar fi o pedeapsă mult prea aspră, având în vedere că inculpatul beneficiază de resursele necesare pentru a-și corija comportamentul și în cazul stabilirii unei pedepse și amânării aplicării pedepsei”, a explicat prima instanță decizia de a-l condamna pe bărbat la un an de închisorii cu amânarea pedepsei pe perioada aplicării unui termen de supraveghere de doi ani.
Instanța a mai apreciat că bărbatul și-a recunoscut faptele, că este „integrat social” - este căsătorit, a absolvit o facultate (Studii europene, în cadrul Universității Babeș Bolyai) și este operator IT - dar și că nu are cazier.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a făcut apel la sentință, explicând că infracțiunea săvârșită de bărbat este de „o gravitate sporită”, că reprezintă „un pericol social ridicat”, iar „o soluţie de amânare a aplicării pedepsei este vădit netemeinică şi poate crea impresia în rândul comunităţii că o astfel de infracţiune nu prezintă interes pentru organele judiciare, conduita inculpatului nefiind combătută deloc prin soluţia instanţei de fond”.
De ce a decis Curtea de Apel Cluj să-l condamne la închisoare cu suspendare pe bărbatul care a făcut propagandă legionară
În motivarea obținută de tvr.ro, Curtea de Apel Cluj a constatat că promovarea unui mesaj fascist și rasist nu poate fi justificată, iar responsabilitatea morală pentru aceste acțiuni rămâne. Instanța reține și că pedeapsa de un an de închisoare cu suspendare reprezintă și un exemplu care îi va descuraja pe alții să promoveze legionarismul.
„În cauză, în raport de gravitatea concretă a infracţiunii comise, adecvată este aplicarea unei pedepse cu închisoarea, cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere (...). Din analiza probelor administrate în cauză şi a împrejurărilor în care a fost săvârşită fapta, rezultă că s-a adus o atingere suficient de gravă valorilor sociale apărate de legea penală, respectiv cele referitoare la prevenirea şi combaterea ideilor şi concepţiilor xenofobe, precum şi a naţionalismului extremist, în contextul în care inculpatul a comercializat și răspândit obiecte de îmbrăcăminte inscripționate cu simboluri și fapte cu caracter fascist și legionar într-un mediu uşor accesibil, respectiv pe internet, pe o platformă web.
În consecinţă, dozarea pedepsei principale, sub aspectul modalităţii de individualizare a pedepsei, este una netemeinică şi nu corespunde scopului răspunderii penale, pedeapsa închisorii stabilită de prima instanţă pe o durată de 1 an, a cărei aplicare a fost amânată de instanţă în condiţiile art. 83 C.pen., nefiind de natură a reflecta gravitatea infracţiunii comise şi, deopotrivă, nefiind suficientă pentru a se asigura prevenţiunea specială şi cea generală. (...)
Scopul imediat al pedepsei se realizează prin funcţia de constrângere a pedepsei (care implică o privaţiune de drepturi la adresa inculpatului), funcţia de reeducare (care implică înlăturarea deprinderilor antisociale ale inculpatului), dar şi prin funcţia de exemplaritate a pedepsei, care are ca scop determinarea altor posibili subiecţi de drept penal să evite săvârşirea de noi infracţiuni, datorită consecinţelor la care se expun”, explică instanța, în motivarea consultată de tvr.ro.
Curtea de Apel Cluj a mai atras atenția și că pedeapsa cu închisoarea este singura soluție de natură să asigure scopul răspunderii penale. „În raport de datele care caracterizează persoana inculpatului (lipsa antecedentelor penale; situaţia socială şi familială) şi de conduita acestuia ulterior momentului comiterii infracţiunii reţinute în sarcina sa (tradusă prin: conduită constantă şi corectă în raport cu organele judiciare, asumarea şi conştientizarea gravităţii activităţii infracţionale derulate), gravitatea concretă a infracţiunii comise, în speţă este judicioasă condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării acesteia sub supraveghere. În speţă, nu este adecvată amânarea aplicării pedepsei, care nu constituie o hotărâre de condamnare. Curtea reţine că, în circumstanţele speţei, nu este suficientă atenţionarea inculpatului, potrivit art. 83 C.pen., asupra gravităţii şi consecinţelor activităţii sale infracţionale. (...)
În schimb, opţiunea primei instanţe de a dispune interzicerea exercitării cu titlu de pedeapsă complementară şi accesorie, a dreptului prev. de art. 66 alin. 1 lit. g C.pen. – dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, constituie o sancţionare excesivă a inculpatului, în contextul în care conduita ilicită a inculpatului apare ca fiind una izolată, iar impunerea unei astfel de interdicţii l-ar priva pe inculpat de orice activitate generică care implică comercializarea de bunuri pe Internet”.
Sursă foto principală: Shutterstock
