Începând cu 6 februarie, cel mai important eveniment sportiv al iernii, Jocurile Olimpice de iarnă Milano Cortina 2026, va putea fi urmărit la Televiziunea Română. Din „Team România” face parte şi patinatoarea Julia Sauter, protagonista unei prestaţii remarcabile în programul liber la Campionatul European 2026, performanţă care i-a adus locul 11 în clasamentul final. Julia va fi purtătorul de drapel al României, la ceremonia de deschidere a JO.
Patinajul artistic este una dintre disciplinele cu cea mai lungă tradiție din programul olimpic, iar evoluția sa reflectă transformarea unui mijloc de deplasare într-un sport spectaculos și riguros.
Cele mai vechi dovezi ale deplasării pe apele îngheţate datează din epoca paleolitică. În Franța și în alte regiuni ale Europei au fost descoperite patine din os, vechi de aproximativ 20.000 de ani. În secolul al XVI-lea, olandezii au perfecționat patinele, introducând metalul, iar în 1660, în Anglia, au apărut primele patine cu lamă îngustă din metal.
Dezvoltarea acestui sport a dus și la primele structuri organizate: primul club de patinaj, atestat în 1742, la Edinburgh, și primul patinoar cu gheață artificială, construit la Londra, în 1876, urmat rapid de cele din marile capitale europene.
Transformarea patinajului într-un sport spectaculos i se datorează americanului Jackson Haines, considerat fondatorul patinajului artistic modern. În jurul anului 1860, el introduce muzica, influențele de balet, costumele elaborate și piruetele, apropiind patinajul de expresia artistică pe care o cunoaştem astăzi.
Patinajul artistic a intrat devreme în familia olimpică, fiind prezent chiar înainte de apariția Jocurilor Olimpice de iarnă, la JO de Vară din 1908. Odată cu prima ediție a JO de iarnă, la Chamonix, în 1924, patinajul artistic devine disciplină de bază, cu probe de simplu masculin, feminin și perechi. Dansul pe gheață va fi inclus în programul olimpic mai târziu, în 1976, la Innsbruck.
De-a lungul timpului, patinajul artistic și-a creat propriul limbaj tehnic, construit în jurul unor sărituri devenite legendare: axelul, cea mai dificilă, inventată de norvegianul Axel Paulsen; salchow-ul, creat de suedezul Ulrich Salchow; rittberger-ul, realizat de germanul Werner Rittberger; și lutz-ul, introdus de austriacul Alois Lutz.
Istoria olimpică a patinajului artistic este marcată de nume legendare, precum Sonja Henie, prima mare campioană, triplă medaliată cu aur olimpic. La Jocurile Olimpice din 1936, de la Garmisch-Partenkirchen, România era deja prezentă pe gheață, prin perechea Irina Timcic Minculescu – Alfred Eisenbeisser-Fieraru, clasată pe locul 13, cea mai bună performanță românească în proba de perechi.
Anii următori au adus apariții notabile ale sportivilor români: Beatrice Huștiu, care la 11 ani și jumătate, la Grenoble 1968, deşi a fost a 29-a, a impresionat prin programul liber, sau György Fazekas, clasat pe locul 17 în proba masculină la JO din 1972. Cele mai bune clasări românești la Jocurile Olimpice rămân însă locul 14, obținut de Cornel Gheorghe la Lillehammer 1994 și de Gheorghe Chiper la Torino 2006.
La Milano- Cortina 2026, România revine în competiția individuală feminină de patinaj artistic după 22 de ani, când pe gheaţă se afla Roxana Luca, cea care acum va fi la mantinelă şi va avea emoţii pentru Julia Sauter, reprezentanta noastră.
Născută în Germania, Julia Sauter a început patinajul în țara natală, iar din 2012 reprezintă România, la inițiativa antrenorului Marius Negrea. În octombrie 2025, sportiva de 29 de ani a obținut și cetățenia română.
Cea mai bună performanță a carierei sale este locul 7 la Campionatul European 2025, un rezultat istoric pentru patinajul artistic românesc. În prezent, Julia se antrenează sub îndrumarea fostei patinatoare Roxana Luca.
Între 6 și 22 februarie 2026, Televiziunea Română va transmite, pe TVR 1 și TVR Sport, Jocurile Olimpice de iarnă Milano Cortina 2026, cel mai important eveniment sportiv al iernii, în care patinajul artistic își va spune din nou povestea pe scena olimpică.
credit foto: pexels / Pavel Danilyuk; pexels/ cottonbro studio; FB Corona Braşov, FB Julia Sauter, FB COSR, captură ecran
