Prin compromiterea definitivă a minei de sare, dar şi a Salinei Praid, statul român a pierdut două comori naționale de o valoare uriașă. La aproape un an de la dezastru, pasarea responsabilităților continuă. Marţi, 21 aprilie, la „Dosar România” urmărim un film documentar semnat de Gabriel Geamănu.
Despre Salina şi Mina de Sare de la Praid, județul Harghita, vorbim, acum, la trecut. Cu mai puțin de un an în urmă, aceastea existau şi erau mândria Drumului Sării din Ținutul Secuiesc, mândria României. Cum a fost posibil ca statul român să piardă asemenea comori? Vedem în filmul documentar „Cum a pierdut România câteva comori”, realizat de Gabriel Geamănu, marţi, 21 aprilie, ora 20.00. În noua ediţie „Dosar România”, la TVR 1.
Primele semne că va fi un dezastru la Praid s-au văzut de mai bine de 20 de ani, dar autoritațile au ignorat avertismentele naturii, avertismentele specialiştilor şi, mai ales, şi-au ignorant responsabilitățile. Până în 2025, localitatea Praid prosperase datorită turismului, un fenomen unic, pentru o așezare atât de mică, unde trăiesc numai 6000 de locuitori.
„La începutul lunii mai 2025, a fost emisă o stare de alertă, fiind anunțată și o perioadă foarte ploioasă, la Praid, în judeţul Harghita. Societatea SALROM – Societatea Națională a Sării, cât şi Administrația Națională Apele Romane fac niște lucrări provizorii, lucrări de impermeabilizare a albiei, care trebuiau facute de mult, în ani de zile, pentru a estompa umflarea pârâului Corund. Debitul a crescut de 300 de ori, față de cel normal, iar apele au inundat, atât celebra salină, cât şi exploatarea de sare. Dezastrul a fost total, nimic nu a mai putut fi recuperat. Astfel, au fost pierdute pentru totdeauna două comori: Salina şi Mina de Sare de la Praid”, ne reaminteşte situaţia de la Praid jurnalistul Gabriel Geamănu.
Au fost trimise echipe de experți pentru a determina cauzele dezastrului. Raportul Corpului de Control al premierului arată că atât SALROM, cât şi Apele Române nu şi-au făcut treaba, deşi existau semnale că oricând, la Praid, se poate produce o catastrofă.
Nicolaie Șoltuz, directorul de Investiții SALROM: „Nu dau vina pe nimeni, dar pe pârâul Corund a venit mult material lemnos care a înfundat grătarele de protecție, din cauza castorilor”. Și inginerul Ovidiu Ianculescu de la SGA Mureş - Apele Române spune că familiile de castori au contribuit la dezastru. Ambele instituții s-au acţionat reciproc în instanţă, în loc să-şi asume responsabilitățile, ceea ce a însemnat nedemararea lucrărilor ce trebuiau făcute, pentru a preveni catastrofa.
inginerul Ovidiu Ianculescu de la SGA Mureş
Cei de la SALROM se apără, şi afirmă că au fost făcute lucrări şi că nimeni nu a anticipat un debit atât de mare de apă, de 65 metri cubi pe secundă, față de 0,3, cât era de obicei... Una dintre lucrările esențiale era impermeabilizarea albiei pârâului Corund. Și Administrația Națională Apele Române are partea sa de vină, potrivit specialiștilor. Prin compromiterea definitivă a minei de sare, cât şi a Salinei Praid, statul român a pierdut două comori naționale, de o valoare uriașă. La aproape un an de la dezastru, pasarea responsabilităților continuă.
Alexandru Bokor, fostul primar din Praid
„Salina era vizitată anual de peste 700 000 de oameni, vă daţi seama că cei mai mulți veneau cu copiii la tratament, pentru afecţiuni pulmonare, boli respiratorii. Și se și vindecau. Acum nu mai au unde veni, iar aici predomină o stare de doliu, un regret imens că s-a putut pierde așa ceva, o comoară a comunității, a României... Vina aparține SALROM, dar şi Apelor Române. Nimeni nu va răspunde pentru pierderile suferite”, este de părere Alexandru Bokor, fostul primar din Praid.
Înainte de inundarea minei de sare de la Praid, cât şi a salinei, turismul duduia îin zonă. Cu greu putea fi gasită o cameră de cazare, iar programările se făceau și cu multe luni înainte. Acum, peste 95% din pensiuni au fost închise, iar oamenii aşteaptă o soluție din partea statului român. Micile afaceri din zonă, axate, în principal, pe vânzarea sării şi a unor suveniruri, au fost închise, cu excepția a două-trei. La Corund, localitate cunoscută mai ales prin ceramica sa, și care se află la 10 kilometri de Praid, pensiunile sunt ocupate, acum, la mai puțin de jumătate din capacitate, iar afacerile tuturor au avut de suferit. Katona Mihaly, primarul din Corund, este mâhnit de indolența autorităților, indolență care a condus la prăpădul de la Praid: „Din nefericire, Salina Praid este pierdută pentru totdeuna, va fi un lac, o baltă. Nimeni nu va răspunde, deşi vinovați sunt toți, în frunte cu politicienii care și-au numit oamenii în instituțiile vinovate de dezastru” (Katona Mihaly).
Katona Mihaly, primarul din Corund
Localitatea Praid era, pe vremuri, cea mai bogată mică localitate din judeţul Harghita. Acum, pierzându-şi sursele de venit, oamenii aşteaptă ca statul roman să le acorde compensații. Lumea de aici, revoltată de incompetența si nepăsarea autoritatilor care se fac vinovate de pierderea salinei şi a minei de sare, este sătulă de promisiuni, refuză să mai vorbească despre dezastrul din anul 2025 și aşteaptă să se întâmple o minune.
Cum se văd urmările dezastrului de la Praid - marți seara, la TVR 1, la „Dosar România”, ora 20.00, în filmul documentar „Cum a pierdut România câteva comori”, realizat de Gabriel Geamănu.
Producător: Răzvan Butaru
foto: TVR, „Dosar România”
