loader
Foto

„Istoria orbilor” e istoria mai multor orbiri. Ne explică istoricii Alina şi Şerban Liviu Pavelescu, la „Garantat 100%”

PROMO  TVR1 

Societatea românească are nevoie de cărți de istorie care să readucă împreună toate tipurile de memorie a evenimentelor traumatizante, sunt de părere Alina şi Şerban Liviu Pavelescu. Cei doi istorici sunt invitaţii lui Cătălin Ştefănescu duminică seară, la „Garantat 100%”, pentru a ne vorbi despre România din perioada 1940 – 1945.  

 

Cătălin Ştefănescu
Garantat 100%

Pe 10 mai, la „Garantat 100%”, Cătălin Ştefănescu ne propune o întâlnire de la care vom pleca îmbogăţiţi. Invitaţii lui sunt doi istorici titraţi şi profund pasionaţi de munca lor - Alina şi Şerban Liviu Pavelescu - a căror lucrare, „Istoria orbilor”, ne va da de gândit, ne va deschide mintea şi lumea. Urmărim „Garantat 100%” la TVR 1 duminică, de la ora 23.00.

„Toate personajele cărții noastre – militari și civili, femei și bărbați, tineri și mai puțin tineri, români și ne-români, bogați și săraci, decidenți sau cetățeni de rând, vedete sau simpli anonimi – au trăit împreună în aceeași Românie. Poveștile însumate ale vieții lor sunt piesele din care se construiește istoria epocii”, spun autorii „Istoriei orbilor”.

Ne focusăm pe România din perioada 1940 – 1945, cu ţara noastră în război. Era corupţie în armata română în acele vremuri? Ce reţine memoria publică despre Al doilea Război Mondial? Cum era presa în anii respentivi? Antisemitismul în epocă... Ne oferă mai multe detalii pline de culoare Alina şi Şerban Liviu Pavelescu, duminică, pe 10 mai, la „Garantat 100%”. Le putem găsi şi în cartea lor, „Istoria orbilor”, publicată la Editura Humanitas.

(w500) coperta ca

Era corupţie în armata română în acele vremuri?, le lansează Cătălin Ştefănescu întrebarea invitaţilor săi.

„Partea legată de dimensiunea militară este doar o parte a acestei lucrări”, specifică Şerban Liviu Pavelescu. Şi continuă: „Mie mi se pare că ceea ce am reuşit noi cu adevărat să punem în discuţie prin această lucrare a fost o serie de alte lucruri care sunt cu adevărat importante când te uiţi la restul bibliografiei. Pentru că este politico-militară, sunt o mulţime de mari decizii, mari figuri, generali, comandanţi, oameni importanţi care poartă negocieri, dar nimeni nu spune în cărţile alea cât costă un kilogram de brânză în piaţă, dacă o găseai sau nu. Oamenii se mai duceau la mare, la munte, mai aveau vacanţe?” (Şerban Liviu Pavelescu). Iar Alina Pavelescu completează: „Corupţie exista în armata română, sau cel puţin aşa ne spun nouă mărturiile şi ale soldaţilor, şi ale ofiţerilor (…), dar există corupţie şi în administraţie, există corupţie şi în piaţă. Din 1939, (…) unul dintre laitmotivurile pe care le găseşti în presa românească este lupta împotriva speculei”.

(w882) Garantat c

Ce a rămas în memoria publică despre Al Doilea Război Mondial? Clarifică Şerban Liviu Pavelescu: „Istoriografia a fost subordonată discursului politico-ideologic şi am asistat la o remodelare forţată a memoriei publice”. „Lucrurile au devenit extrem de amestecate şi, practic, nu mai înţelegi nimic şi atunci, normal că, după 1989 – 1990 (…) ai probleme foarte serioase, ajungi să ai antisemitism fără evrei, ajungi să ai nevoie de o comisie prezidenţială care să desluşească o lecţie pe care tu trebuia deja să o fi învăţat”.

Dar poate cea mai interesantă dintre precizările autorului Şerban Liviu Pavelescu este aceea în care ne descifrează semnificaţia titlului cărţii: „Lucrarea noastra este Istoria orbilor, pentru că este istoria mai multor orbiri: este acea orbire involuntară, în care nu înţelegi ce ţi se întâmplă, stai în lumea ta mică, iar ea intră în coliziune cu o lume mare, care apasă asupra lumii tale mici, (…) şi tu încerci să îţi trăieşti viaţa. Este, de asemenea, o orbire dorită, voluntară, în care tu hotărăşti că îţi asumi o anumită ideologie şi că cel pe care ţi-l asumi drept conducător este deţinătorul adevărului şi alegi să nu mai vezi nimic altceva în jur. Dar, este şi o orbire care se construieşte treptat, cu mici compromisuri zi de zi, când spui aşa: Am o singură viaţă, ceea ce se întâmplă în jurul meu nu poate să fie real şi mă voi adapta la acest lucru încercând să îmi trăiesc viaţa înainte, pe lângă ceea ce se întâmplă.”

Cătălin Ştefănescu îndreaptă discuţia şi către presa anilor respectivi. Cum era presa atunci? Liberă? „O bună parte din presa românească devine antisemită, mai ales după septembrie 1940, adică se legionarizează şi capătă şi vocabularul fanatic, extremist, specific mişcării legionare. (…) Nu ştiu cât anume din această presă era cu adevărat făcută de oameni care erau din convingere legionari şi cât anume (…) erau nişte oameni care îşi ajustau din mers vocabularul la ceea ce era în trend în momentul acela, la ceea ce putea să le aducă favoruri politice”, explică Alina Pavelescu.

(w882) Garantat,

„Nu era o presă liberă. Este o presă mai liberă decât cea din Germania sau Italia, dar este o presă dirijată. Există o direcţie a propagandei (…) care emite directive pentru presă: se indică ce subiecte să abordeze şi în ce manieră. Mai mult decât atât (…), sunt impuse pe prima pagină articole editoriale, nesemnate de obicei, care dau această directivă”, vine cu informaţii în plus istoricul Şerban Liviu Pavelescu.

Şi-atunci istoria se repetă? Tot Şerban Liviu Pavelescu face totul mai clar: „Nu putem spune că istoria se repetă. Mai degrabă putem spune că, dacă nu luăm aminte, riscăm să repetăm anumite greşeli din trecut. (..) Ar trebui să învăţăm să trăim cu noi înşine, pentru că cei care refuză să accepte sau cei care aleg o imagine parţială, de fapt, fug de ceva care le produce un disconfort temporal. Dar, care, odată depăşit, permite cu adevărat o vindecare şi un proces de asumare”.

(w882) Garantat,

Alina Pavelescu (n. 1972) este arhivistă, istoric, scriitoare și traducătoare. Are un doctorat în științe politice obținut în 2009 la Institutul de Studii Politice din Paris, cu o teză intitulată Le Conducător, le Parti et le Peuple. Le discours nationaliste comme discours de légitimation dans la Roumanie de Ceauşescu (1965–1989). A debutat în literatură cu romanul Moștenirea babei Stoltz (Herg Benet, 2016). În 2019, a publicat la Humanitas romanul Sindromul Stavroghin. A editat corespondență și memorialistică inedită aparținând Marthei Bibescu, Annei Kretzulescu-Lahovary și lui Louis Basset, secretarul personal al regilor Carol I și Ferdinand I. Cea mai recentă traducere: Aude Terray, Singură împotriva tuturor. Viața prințesei Martha Bibescu, Humanitas, 2025. Cea mai recentă lucrare de autor: Revoluția din 1989 povestită celor care nu au trăit-o, Art, 2024.

Șerban-Liviu Pavelescu (n. 1967) este cercetător la Institutul de Studii Politice de Apărare și Istorie Militară din București. Are un master în științe politice la Institutul de Studii Politice din Paris și un doctorat în istorie la Universitatea din București. A publicat volumul Stat și Biserică în reconstrucția politică a societăților postcomuniste din Balcani (Editura Militară, 2013). A editat și îngrijit volumul Aliatul inamic. Descompunerea armatei ruse și pericolul bolșevizării României. 1917–1918 (Humanitas, 2020). În ultimii ani a publicat, în lucrări colective apărute în România și în străinătate, studii referitoare la memorialistica și istoriografia celui de-al Doilea Război Mondial. Cel mai recent dintre acestea, „Memory, Historiography and Monuments of World War II in Comunist Romania. An Analysis of the Ideological Impact of Societal Memory“ a apărut în Areti Adamopoulo, Anna Maria Droumpouki (eds), Monuments for World War II: Memory and Oblivion in the Balkans and Central-Eastern Europe, University of Ioannina/ Hellenic Foundation for Research and Innovation, 2024.

foto: TVR, Humanitas (coperta cărţii)

Logo

 
Muntenia și Dobrogea, în sărbătoarea cântecului și a tradițiilor. O nouă ediţie de „Folclor TVR 70”, la TVR 1

Duminică, 22 noiembrie, avem o nouă întâlnire cu valorile folclorului românesc. Iuliana Tudor aduce în atenţia telespectatorilor două regiuni cu ...

Moise Țeavă, păstrătorul cântecelor de odinioară, în episodul 6 „Nepieritorii”, la TVR 1

Într-o lume în care tradițiile se pierd treptat, există oameni care reușesc să păstreze vii sunetele și poveștile de altădată. Un astfel de ...

„Asta e țara mea!”, o poveste despre curaj, libertate și rezistență, la TVR Cultural

O producţie ce explorează, cu sensibilitate și forță dramatică, dilemele morale ale oamenilor aflați sub ocupație nazistă, filmul regizat de Jean ...

Tinerii întâmpină dificultăți semnificative în obținerea unui prim loc de muncă

O treime dintre tinerii absolvenți care activează în câmpul muncii ocupă posturi situate sub nivelul pregătirii lor universitare, iar mai puțin ...

„Povestea din ochii lor”, premieră la TVR 1

Biodiversitatea României, proiectele de conservare a speciilor sălbatice, revenirea zimbrului în Carpați și responsabilitatea de a avea grijă de ...

„Ora Regelui”, la TVR 1. Apărare, educație și excelență academică: Familia Regală, în vizită la Cluj-Napoca

De la celebrarea moștenirii diplomatice a Reginei Maria și întâlnirile cu elitele academice ale orașului, până la dialogul cu militarii ...

Țara Silvaniei – „ținutul nedrept de neștiut”. Duminică, 22 noiembrie, la „Exclusiv în România”

Ce au în comun o ceapă care a făcut înconjurul lumii, o casă veche ridicată din nou de mâinile unor tineri, memoria unui mare om politic și lutul ...

Constantin Popovici, la un pas de câștigarea Cupei Mondiale la sărituri în apă de la mare înălțime. Finala din China, în direct la TVR Sport

Sportivul român, fost campion mondial și european, pornește de pe locul al doilea în clasamentul general, la doar patru puncte de liderul ...

O femeie care a purtat durerea unei întregi națiuni: Natalie Portman strălucește în „Jackie”, la TVR 1

În filmul biografic „Jackie” aflăm povestea zilelor dramatice care au urmat asasinării preşedintelui american John F. Kennedy, relatată din ...

Tricolorii încheie grupa de Liga Națiunilor pe ultimul loc

România pierde la Zenica și încheie pe ultimul loc grupa din Liga Națiunilor. Selecționerul Gheorghe Hagi cere mai multă atenție, iar tricolorii ...

Precedent administrativ: posibilitatea unor taxe mai mici prin revenirea la statutul de comună

Localitatea Căzănești, din județul Ialomița, marchează o premieră în administrația publică din România, devenind primul oraș care revine la ...

Unde începe povestea

„Unde începe povestea” este o călătorie printr-un teritoriu în care trecutul nu a dispărut, ci continuă să trăiască în arhitectură, în tradiții ...

Premieră “Memoria locului”: Biserica „Sfântul Gheorghe-Nou” din Craiova

Biserica „Sfântul Gheorghe-Nou” din Craiova, trei secole de istorie și o pictură unică în arta sacră românească. Vă invităm să urmăriți în ...

Interzis la Cotroceni: un precedent periculos? Analiză ‟Breaking Fake News”, pe TVR 1

Jurnalistul Marian Voicu şi invitatul său, Răzvan Martin, Coordonator FreeEx - ActiveWatch, discută despre obligaţiile instituţiilor publice ...

“Reporter special”: TVR Iași, la ceas aniversar. 35 de ani de la prima emisie | VIDEO

„Cum să spun ce merită spus? Să fie valoros și cursiv, atractiv și logic, cuprinzător și sensibil, mișcător prin adevărul mărturisit, ...