loader
Foto

Este obezitatea o boală? Ce indică raportul unei comisii

REPORTAJ-ANALIZA

Se încearcă de câțiva ani recunoașterea obezității ca boală de sine stătătoare. În prezent, aceasta este considerată doar factor de risc pentru alte boli, cum ar fi diabetul, accidentele vasculare cerebrale și unele tipuri de cancer.

 

Există, într-adevăr, multe dovezi că obezitatea poate duce la o sănătate extrem de precară. Dar mulți obezi spun că se simt bine. Și pe acest lucru se susține ideea eronată că obezitatea în sine nu ar trebui tratată ca o boală, scrie The Economist.

Până acum doi ani, o astfel de discuție avea o relevanță practică redusă, deoarece existau puține tratamente pentru obezitate între extremele chirurgiei metabolice și abordarea de modă veche bazată pe dietă și sport.

Cu toate acestea, sosirea în 2023 a medicamentelor GLP-1 pentru pierderea în greutate sub formă de semaglutid (cunoscute în comerț sub denumirea de Wegovy) a schimbat paradigma, notează sursa citată.

Dacă aceste medicamente trebuie prescrise în mod rațional și corect, atunci care dintre cei cu probleme de greutate pot fi considerați bolnavi și care nu?

Un grup de 56 de medici tocmai ne oferă un răspuns la această întrebare. Acest grup, denumit Comisia Lancet și organizat de revista cu același nume, a dezvoltat o modalitate mai bună de diagnosticare a obezității, care poate distinge când aceasta devine patologică.

„Obezitate clinică”

Măsura curentă obișnuită a obezității este indicele de masă corporală (IMC). Acesta este ușor de calculat (prin împărțirea greutății unei persoane la pătratul înălțimii sale). Obezitatea este definită ca un IMC mai mare de 30. Cu toate acestea, unele persoane cu un IMC ridicat nu prezintă niciun semn de indispoziție. Și, în mod absurd, atleții corpolenți sunt considerați obezi conform acestei clasificări, subliniază The Economist.

IMC nu ține cont nici de distribuția corporală a grăsimii. Cu toate acestea, este bine înrădăcinată o cutumă, aceea că grăsimea viscerală (depozitată în jurul organelor interne), este mult mai nesănătoasă decât grăsimea subcutanată (depozitată direct sub piele). Recomandările comisiei se ocupă de aceste aspecte.

Pentru a diagnostica boala nou definită, pe care Comisia Lancet o numește „obezitate clinică”, experții cer două condiții. În primul rând, adăugarea unei a treia măsuri a dimensiunii corpului (circumferința taliei, raportul talie-șold sau raportul talie-înălțime) la cele utilizate pentru calcularea IMC.

În al doilea rând, în cazul în care această măsurătoare revizuită proclamă, într-adevăr, obezitatea unei persoane, sunt necesare, de asemenea, unele semne și simptome obiective de reducere a funcției organelor sau a capacității de a desfășura activități zilnice - cum ar fi îmbăierea, mâncatul și îmbrăcatul - pentru a declara că obezitatea este relevantă din punct de vedere clinic.

Cele 18 diagnostice pe care membrii comisiei le-au stabilit includ dispnee, insuficiență cardiacă indusă de obezitate, dureri de genunchi sau de șold, precum și semne de disfuncționalitate determinate de obezitate în multe alte organe, cum ar fi ficatul, inima, rinichii și sistemele urinar și reproducător.

Cei care nu prezintă aceste simptome sunt repartizați într-o categorie numită „obezitate preclinică”, deoarece, deși nu sunt bolnavi, se consideră că au un risc crescut de a dezvolta obezitate clinică.

Următorul obiectiv

Francesco Rubino, profesor de chirurgie metabolică la King's College din Londra, care este, de asemenea, unul dintre autorii raportului, consideră că descrierea obezității ca o boală reală reprezintă o schimbare radicală.

Următorul obiectiv este de a stabili care dintre cei aproximativ 1 miliard de oameni de pe planetă etichetați drept obezi în conformitate cu vechea definiție pot fi considerați obezi clinic în conformitate cu noua definiție și, prin urmare, au nevoie de tratament. Studiile preliminare sugerează că între 20-40% dintre aceștia sunt obezi.

Abordarea comisiei pare deja populară în rândul oficialităților medicale. Șaptezeci și șase dintre cele mai importante organizații de sănătate din lume, inclusiv Asociația Americană a Inimii, Societatea Chineză de Diabet și Asociația Indiană pentru Promovarea Cercetării în Obezitate, au aprobat-o deja.

Sursă foto: ALIOUI MA/ Shutterstock.com

Logo

 
„Proştii”, o dramă despre iubire şi izolare, la TVR Cultural

Despre relaţii dificile şi alegeri cu consecinţe dramatice. „Proştii”, lungmetrajul scris şi regizat de Tomasz Wasilewski – cineastul polonez ...

„Mi se prevedea un viitor de cioban de mare clasă...” - regizorul Stere Gulea, în dialog cu Cătălin Ştefănescu, la „Garantat 100%”

Cătălin Ştefănescu ne propune o nouă întâlnire cu regizorul şi scenaristul Stere Gulea. Pe 1 februarie, de la ora 23.00, la „Garantat 100%".

„Povești pierdute pe un peron de tren” – luni, la „Dosar România”

După 13 ani de uitare, destinele personajelor acestui film sunt redate telespectatorilor de producătorul şi realizatorul Răzvan Butaru. Le ...

Povestea din ochii lor

Fiecare animal are o poveste — unele pline de suferință, altele de speranță, dar toate vorbesc despre aceeași nevoie: iubirea și respectul față ...

 Parlamentul, pe ultima poziţie în topul instituţiilor în care românii au încredere

Potrivit celui mai recent studiu realizat de INSCOP la începutul anului 2026, românii continuă să își pună cea mai mare bază în instituțiile pe ...

Sania românească, pe drumul olimpic spre Milano Cortina 2026

Folosită din cele mai vechi timpuri ca mijloc de transport sau formă de distracție, sania a evoluat treptat într-o disciplină sportivă ...

„Eurovision – viziune și misiune”

Dezbatere pro și contra Eurovision. Televiziunea Română găzduiește vineri, 30 ianuarie, de la ora 21:00, un talk-show despre rolul celui mai ...

Davos și „Noua ordine mondială”, în dezbatere la „Breaking Fake News”

În aceeaşi ediţie, despre „Consiliul păcii” al lui Donald Trump, dar şi despre acuzaţiile de „românism” aduse Maiei Sandu. Pe 30 ianuarie, de la ...

Cum transformăm educația și cercetarea în competitivitate economică

Vineri, 30 ianuarie, de la ora 18:15, la TVR 1, Narcis POPESCU îl are ca invitat pe acad. IOAN-AUREL POP, preşedintele Academiei Române.

De la fan, în juriul Eurovision. Elena Popa: „Cred că publicul așteaptă freshness, aşteaptă emoție”

TVR a dat startul înscrierilor la Eurovision România 2026 pe 14 ianuarie, iar după încheierea perioadei de înscrieri, cei șapte jurați ai ...

Marius Dia: „Să evităm acel clișeu de piesă românească – Dracula, Transilvania, muzică populară, acordeon, vioară și așa mai departe – și să încercăm să venim cu ceva mai puternic”

Compozitorul, producătorul și reprezentantul A&R Marius Dia face parte, anul acesta, din juriul Selecţiei Naţionale Eurovision. Într-un ...

Cristian Marica Rădoi: „În 3 secunde trebuie să spui ceva, ca să existe un soi de cârlig să te atragă și să rămâi legat de acea piesă muzicală”

Răbdarea publicului a scăzut la 3 secunde. Dacă nu ai un “hook” imediat, piesa e pierdută. Redactor-şef și music playlist manger al Radio România ...

Andreea Balan: „La Eurovision caut tot, pentru că Eurovision este despre piesă, despre voce, dar și despre show!”

Este una dintre cele mai respectate și longevive artiste din industria muzicală românească, iar anul acesta face parte din juriul Eurovision ...

Doru Ionescu: „Piesa care ne va reprezenta la Eurovision trebuie să personalizeze măcar 1% România”

Cunoscut jurnalist și producător TV, Doru Ionescu se alătură, în premieră, juriului Selecției Naționale Eurovision România. Cu o experiență de ...

Andrei Tudor: „Cred foarte mult şi mizez pe pregnanţa refrenului”

Fost participant la Eurovision Song Contest şi colaborator al unor voci de legendă din industria muzicală internaţională, Andrei Tudor face ...