loader
Foto

Este obezitatea o boală? Ce indică raportul unei comisii

REPORTAJ-ANALIZA

Se încearcă de câțiva ani recunoașterea obezității ca boală de sine stătătoare. În prezent, aceasta este considerată doar factor de risc pentru alte boli, cum ar fi diabetul, accidentele vasculare cerebrale și unele tipuri de cancer.

 

Există, într-adevăr, multe dovezi că obezitatea poate duce la o sănătate extrem de precară. Dar mulți obezi spun că se simt bine. Și pe acest lucru se susține ideea eronată că obezitatea în sine nu ar trebui tratată ca o boală, scrie The Economist.

Până acum doi ani, o astfel de discuție avea o relevanță practică redusă, deoarece existau puține tratamente pentru obezitate între extremele chirurgiei metabolice și abordarea de modă veche bazată pe dietă și sport.

Cu toate acestea, sosirea în 2023 a medicamentelor GLP-1 pentru pierderea în greutate sub formă de semaglutid (cunoscute în comerț sub denumirea de Wegovy) a schimbat paradigma, notează sursa citată.

Dacă aceste medicamente trebuie prescrise în mod rațional și corect, atunci care dintre cei cu probleme de greutate pot fi considerați bolnavi și care nu?

Un grup de 56 de medici tocmai ne oferă un răspuns la această întrebare. Acest grup, denumit Comisia Lancet și organizat de revista cu același nume, a dezvoltat o modalitate mai bună de diagnosticare a obezității, care poate distinge când aceasta devine patologică.

„Obezitate clinică”

Măsura curentă obișnuită a obezității este indicele de masă corporală (IMC). Acesta este ușor de calculat (prin împărțirea greutății unei persoane la pătratul înălțimii sale). Obezitatea este definită ca un IMC mai mare de 30. Cu toate acestea, unele persoane cu un IMC ridicat nu prezintă niciun semn de indispoziție. Și, în mod absurd, atleții corpolenți sunt considerați obezi conform acestei clasificări, subliniază The Economist.

IMC nu ține cont nici de distribuția corporală a grăsimii. Cu toate acestea, este bine înrădăcinată o cutumă, aceea că grăsimea viscerală (depozitată în jurul organelor interne), este mult mai nesănătoasă decât grăsimea subcutanată (depozitată direct sub piele). Recomandările comisiei se ocupă de aceste aspecte.

Pentru a diagnostica boala nou definită, pe care Comisia Lancet o numește „obezitate clinică”, experții cer două condiții. În primul rând, adăugarea unei a treia măsuri a dimensiunii corpului (circumferința taliei, raportul talie-șold sau raportul talie-înălțime) la cele utilizate pentru calcularea IMC.

În al doilea rând, în cazul în care această măsurătoare revizuită proclamă, într-adevăr, obezitatea unei persoane, sunt necesare, de asemenea, unele semne și simptome obiective de reducere a funcției organelor sau a capacității de a desfășura activități zilnice - cum ar fi îmbăierea, mâncatul și îmbrăcatul - pentru a declara că obezitatea este relevantă din punct de vedere clinic.

Cele 18 diagnostice pe care membrii comisiei le-au stabilit includ dispnee, insuficiență cardiacă indusă de obezitate, dureri de genunchi sau de șold, precum și semne de disfuncționalitate determinate de obezitate în multe alte organe, cum ar fi ficatul, inima, rinichii și sistemele urinar și reproducător.

Cei care nu prezintă aceste simptome sunt repartizați într-o categorie numită „obezitate preclinică”, deoarece, deși nu sunt bolnavi, se consideră că au un risc crescut de a dezvolta obezitate clinică.

Următorul obiectiv

Francesco Rubino, profesor de chirurgie metabolică la King's College din Londra, care este, de asemenea, unul dintre autorii raportului, consideră că descrierea obezității ca o boală reală reprezintă o schimbare radicală.

Următorul obiectiv este de a stabili care dintre cei aproximativ 1 miliard de oameni de pe planetă etichetați drept obezi în conformitate cu vechea definiție pot fi considerați obezi clinic în conformitate cu noua definiție și, prin urmare, au nevoie de tratament. Studiile preliminare sugerează că între 20-40% dintre aceștia sunt obezi.

Abordarea comisiei pare deja populară în rândul oficialităților medicale. Șaptezeci și șase dintre cele mai importante organizații de sănătate din lume, inclusiv Asociația Americană a Inimii, Societatea Chineză de Diabet și Asociația Indiană pentru Promovarea Cercetării în Obezitate, au aprobat-o deja.

Sursă foto: ALIOUI MA/ Shutterstock.com

Logo

 
NHL revine la Jocurile Olimpice: Turneul masculin de hochei de la Milano-Cortina 2026, spectacolul suprem pe gheață

După 12 ani de absență, cei mai buni jucători ai lumii se întorc la Olimpiadă. Canada, SUA, Finlanda și Suedia conduc lista favoritelor într-un ...

Premieră pentru Team Romania: snowboard la Jocurile Olimpice de Iarnă Milano Cortina 2026

Unul dintre cele mai spectaculoase şi noi sporturi de iarnă olimpice, snowboard-ul cunoaște o premieră istorică pentru România: debutul la ...

Proiectul-pilot privind evidența timpului de muncă al artiștilor, retras

Lumea artistică din România marchează o victorie temporară în urma tensiunilor cu Ministerul Culturii, după ce ministrul Demeter András a anunțat ...

2026, noul 2016 ? Spațiul nesfârșit deasupra noastră și apropierea dintre noi

Este o încercare colectivă de a evada din prezent? Pentru mulți, 2016 reprezintă ultimul an al inocenței digitale. Oamenii prezenți în online par ...

„Sarmalele, mai mult decât mâncare: povestea unui muzeu născut din pasiune”

Sarmaua nu este doar un preparat tradițional, ci un martor al istoriei culinare din spațiul românesc. Cosmin Dragomir, jurnalist gastronomic, ...

Determinare, sacrificiu și sprijinul familiei — drumul biatlonistului George Colțea către Milano–Cortina 2026

Pasiunea pentru sport a venit pentru George Marian Colțea aproape natural, încă din copilărie. Schi fond și biatlonul nu au fost doar ...

Daniel Cacina, despre muncă, echipă și curajul de a visa atunci când sari mai sus decât limitele

În săriturile cu schiurile, totul se decide într-o fracțiune de secundă. Dar în spatele fiecărui zbor stau ani întregi de muncă, disciplină și ...

George Buta - de la joaca din copilărie și până la maturitatea sportivului care știe că performanța se clădește zi de zi

Pentru George Razvan Buta, biatlonul nu a început ca o promisiune de medalie sau ca un obiectiv olimpic. A început firesc, aproape inocent, „ca ...

Protest al primăriilor față de reforma administraţiei publice propusă de Guvern

Administrația locală din România se află într-o grevă de avertisment fără precedent care a paralizat activitatea în peste 1.500 de primării de ...

Vocea care a comentat 81 de sporturi și 15 Jocuri Olimpice: Vlad Bucurescu

De la Nagano 1998 la Milano–Cortina 2026, telespectatorii au trăit pasiunea comentatorului TVR pentru care rutina nu a existat niciodată

Din pasiune pentru sport: Paul Pepene la a cincea Olimpiadă

Din Brașov la Milano-Cortina 2026, un drum lung presărat cu sacrificii și singura medalie de aur din istoria României la schi fond la un ...

Raul Flore, drumul unui vis care a început pe băncile școlii și ajunge la Jocurile Olimpice

Povestea biatlonistului român care merge la Milano–Cortina 2026 cu rigoare, sacrificiu și sprijinul celor de acasă

Aniversare Victor Rebengiuc - TVR dedică o săptămână specială unuia dintre cei mai mari actori din istoria României

Televiziunea Română va difuza o serie de programe dedicate lui Victor Rebengiuc – film, spectacole de teatru și interviuri memorabile, la TVR 1, ...

De ce continuă românii să fie nostalgici după comunism, deși cei mai mulți admit lipsurile și absența libertății din perioada totalitară

Cât timp românii nu vor pune semnul egalității între comunism și suprimarea libertății și cât timp prin anticomunism nu vor înțelege ...

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete: Orice pachet legislativ este perfectibil

Într-un exercițiu de asumare politică, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a admis că Guvernul a comis o eroare de strategie atunci când a ...