loader
Foto

Gustul victoriei (II): Veneția, Constantinopolul și bătălia pentru mirodenii

REPORTAJ-ANALIZA

Continuăm călătoria în lumea condimentelor: căderea Constantinopolului, descoperirea de continente și rivalitatea dintre puterile europene au mai multă legătură decât am crede cu micul nostru raft cu mirodenii.

 

Am aflat prima parte a poveștii despre mirodenii aici și astăzi istoria merge mai departe.

După ce mirodeniile au devenit accesibile și mai ieftine, prezența lor în mâncărurile europene s-a mai redus și au fost folosite mai ales în prăjituri, în felurile dulci. Dar consumul de condimente a crescut în Occident în secolul XX, mai ales prin apetitul și interesul pentru bucătăriile asiatică și sud-americană.

La Școala de Arte Culinare Auguste Escoffier, lecția despre mirodenii și epoca marilor exploratori se predă unitar. În perioada marilor descoperiri geografice, care a debutat la începutul secolului XV, Spania și Portugalia erau printre țările cele mai puternice și nici Veneția (stat de sine stătător pe atunci, oraș-stat, republică maritimă) nu era departe. Fiecare deținea puterea din motive diferite: Spania deținea puterea militară, Veneția controla rutele comerciale cu Asia. Negustorii obțineau mirodeniile, exotice și savuroase, prin troc, iar de vândut le vindeau cu prețuri enorme. Cu toate acestea, europenii cereau mereu aceste condimente.

Pe vremea aceea, condimentele dominau comerțul internațional cum avea să facă petrolul câteva secole mai târziu. Spania și Portugalia nu mai voiau să depindă de Veneția și de alte state de pe rutele comerciale, așa că au început să finanțeze explorările care căutau noi drumuri spre Asia.

Pentru Portugalia, decizia de a porni explorările a fost ușor de luat. Această țară a fost prima care s-a îmbarcat în aventura de căutare de noi rute comerciale. Prințul Henry Navigatorul, fiul regelui Portugaliei, a subvenționat cercetările și pregătirile pentru descoperiri. Cel mai cunoscut și de succes explorator al Portugaliei a fost Vasco da Gama. Împreună cu echipajul său, Vasco da Gama a navigat în 1497 spre sud, spre Capul Bunei Speranțe, în Africa. Vasele sale au înconjurat Capul și au înaintat spre nord, spre India. În 1498 au ajuns în India de unde s-au  întors încărcate cu mirodenii.

Spania ridică ancora. Motivația Spaniei pentru explorarea necunoscutului nu ținea atât de mult de apetitul pentru condimente, cât de extinderea imperiului. Cristofor Columb, Hernándo Cortés și alți exploratori au descoperit noi teritorii, le-au transformat în colonii spaniole și au adus de acolo bogății. Aurul și argintul aduse din colonii  au îmbogățit Europa, au ridicat nivelul de trai și au creat accesul locuitorilor Europei la mirodenii și alte bunuri de lux.

(w882) Farfurioar

Credit foto: Olena Rudo/ Shutterstock

Portughezul Fernando Magellan (1480 - 1521) nu a găsit finanțare în patria lui, dar a găsit susținere la autoritățile spaniole. El a pornit în căutarea mirodeniilor din Orient și expediția lui a ajuns în Insulele Maluku sau Moluce (Spice Islands). Nu și el, care a murit cu câteva luni înainte ca echipajul să reușească să pună mâna pe mirodeniile paradisiace cu care a revenit în Spania.

Unii șofran, alții usturoi

În 1180, Regele Henry II a înființat o breaslă, o ghildă a piperului, pentru comercianții angro, un fel de strămoș al lanțurilor de magazine alimentare de mai târziu. Breasla presupunea organizarea comerțului de mirodenii, inclusiv curățarea și pregătirea lor pentru vânzare.

Primii comercianți de astfel de condimente au contribuit la răspândirea farmaciilor și mai târziu au devenit medici. Practicile medicale includeau: aplicarea sub nasul pacientului a unui burete îmbibat cu extracte de scorțișoară și cuișoare, sterilizarea camerelor cu fum de salvie, prescrierea de vin cu șofran, usturoi și ienupăr pentru efectul benefic asupra sănătății.

Marco Polo menționa frecvent mirodeniile în memoriile lui, în jurul anului 1298. El a descris savoarea uleiului de susan din Afganistan și plante precum ghimbirul și scorțișoara chinezească din Beijing unde oamenii beau un vin aromat din orez și mirodenii. El a mai scris despre bogații din Karazhan care mâncau carne murată în sare și aromată cu mirodenii, în timp ce oamenii săraci mâncau resturi fărâmițate și înmuiate în usturoi.

El menționează că zilnic erau aduse 5.000 de kilograme de piper în populatul oraș Hangchow. Descrie plantațiile vaste de piper, nucșoară, cuișoare și alte mirodenii prețioase din Java și din insulele din Marea Chinei, precum și abundența de scorțișoară, piper și ghimbir de pe coasta Malabar a Indiei.

În 1453 a avut loc căderea Constantinopolului; capitala Imperiului Bizantin a fost cucerită de Imperiul Otoman și astfel una dintre principalele rute terestre pentru condimente în Europa a fost pierdută. Acesta a fost încă un motiv pentru negustorii europeni să caute noi căi de acces pentru mirodeniile din Răsărit și chiar să vrea să controleze producția de la sursă. Puterile europene precum Spania și Portugalia erau în competiție cu statele italiene maritime Veneția și Genova. Mai mult, prin ocolirea comercianților islamici care dominau negoțul din porturile Aden și Alexandria, lumea creștină europeană nu voia să mai dea bani principalului său inamic ideologic.

(w882) Bazar Egip

Credit foto: Bazar în Aswan, Egipt - Curioso Photography /Shutterstock

În plus, comorile aduse de pe tărâmurile necunoscute însemnau acasă prestigiu și bogăție, în condițiile în care sistemul feudal începea să cunoască un declin, prin fărâmițarea în parcele tot mai mici și nerentabile de pământ, astfel că familiile numeroase erau nevoite să își trimită fiii mai mici pe mare, în aceste explorări, pentru că acasă nu le mai revenea nicio bucată de pământ.

În acest mod, epoca explorărilor (sau a descoperirilor) a fost alimentată de mai mulți factori. Să faci comerț cu mirodenii și mătase era mai atrăgător și rentabil decât să muncești ca fierar sau agricultor.

Noile tehnologii făceau navigația pe apă mai ușoară ca până atunci, câteva țări aveau mijloacele de a-și extinde imperiile: Spania și Portugalia aveau cu ce să finanțeze din belșug expedițiile care ar fi dus atât la crearea de noi rute comerciale, cât și la extinderea teritoriilor.

Care sunt cele mai scumpe mirodenii, de ce sunt atât de prețioase, la ce sunt folosite și de unde le obținem? Cum acționează condimentele asupra alimentelor și de ce se schimbă gustul cărnii în contact cu mirodeniile? Aflăm dintr-un alt articol.

***
Surse:

History of Spices - McCormick Science Institute
The Spice Trade & the Age of Exploration - World History Encyclopedia
Spices and the age of exploration - Escoffier
Spice trade: How spices changed the ancient world (bbc.com)
Gold, God, and Glory | Encyclopedia.com
The Spice Islands | Royal Museums Greenwich (rmg.co.uk)
Harold McGee - On Food and Cooking, 1984, ISBN: 1-4165-5637-0; paginile 385 - 450

***

Credit foto principală: Alexander Raths/ Shutterstock

Logo

 
Cum trăiește Mihnea Spulber performanța olimpică la Milano–Cortina 2026

Aflat în competiție la sărituri cu schiurile, sportivul transformă emoțiile și efortul în curaj și determinare, în lupta sa pentru excelență la ...

Drumul sportivului Alexandru Ștefănescu spre Milano–Cortina 2026

La 26 de ani, schiorul român se află la a doua participare olimpică, cu amintirile din Beijing și speranțele unui viitor strălucit pe pârtiile ...

Tricolorii pe pârtiile olimpice: România mizează pe tinerețe și experiență la schi alpin, la Milano–Cortina 2026

Alexandru Ștefănescu și Sofia Moldovan reprezintă România în probele tehnice, într-o ediție olimpică pe care comentatorul TVR Cristian Mîndru o ...

NHL revine la Jocurile Olimpice: Turneul masculin de hochei de la Milano-Cortina 2026, spectacolul suprem pe gheață

După 12 ani de absență, cei mai buni jucători ai lumii se întorc la Olimpiadă. Canada, SUA, Finlanda și Suedia conduc lista favoritelor într-un ...

Premieră pentru Team Romania: snowboard la Jocurile Olimpice de Iarnă Milano Cortina 2026

Unul dintre cele mai spectaculoase şi noi sporturi de iarnă olimpice, snowboard-ul cunoaște o premieră istorică pentru România: debutul la ...

Proiectul-pilot privind evidența timpului de muncă al artiștilor, retras

Lumea artistică din România marchează o victorie temporară în urma tensiunilor cu Ministerul Culturii, după ce ministrul Demeter András a anunțat ...

2026, noul 2016 ? Spațiul nesfârșit deasupra noastră și apropierea dintre noi

Este o încercare colectivă de a evada din prezent? Pentru mulți, 2016 reprezintă ultimul an al inocenței digitale. Oamenii prezenți în online par ...

„Sarmalele, mai mult decât mâncare: povestea unui muzeu născut din pasiune”

Sarmaua nu este doar un preparat tradițional, ci un martor al istoriei culinare din spațiul românesc. Cosmin Dragomir, jurnalist gastronomic, ...

Determinare, sacrificiu și sprijinul familiei — drumul biatlonistului George Colțea către Milano–Cortina 2026

Pasiunea pentru sport a venit pentru George Marian Colțea aproape natural, încă din copilărie. Schi fond și biatlonul nu au fost doar ...

Daniel Cacina, despre muncă, echipă și curajul de a visa atunci când sari mai sus decât limitele

În săriturile cu schiurile, totul se decide într-o fracțiune de secundă. Dar în spatele fiecărui zbor stau ani întregi de muncă, disciplină și ...

George Buta - de la joaca din copilărie și până la maturitatea sportivului care știe că performanța se clădește zi de zi

Pentru George Razvan Buta, biatlonul nu a început ca o promisiune de medalie sau ca un obiectiv olimpic. A început firesc, aproape inocent, „ca ...

Protest al primăriilor față de reforma administraţiei publice propusă de Guvern

Administrația locală din România se află într-o grevă de avertisment fără precedent care a paralizat activitatea în peste 1.500 de primării de ...

Vocea care a comentat 81 de sporturi și 15 Jocuri Olimpice: Vlad Bucurescu

De la Nagano 1998 la Milano–Cortina 2026, telespectatorii au trăit pasiunea comentatorului TVR pentru care rutina nu a existat niciodată

Din pasiune pentru sport: Paul Pepene la a cincea Olimpiadă

Din Brașov la Milano-Cortina 2026, un drum lung presărat cu sacrificii și singura medalie de aur din istoria României la schi fond la un ...

Raul Flore, drumul unui vis care a început pe băncile școlii și ajunge la Jocurile Olimpice

Povestea biatlonistului român care merge la Milano–Cortina 2026 cu rigoare, sacrificiu și sprijinul celor de acasă