Prima dată când Roxane Cohen Silver a observat că mass-media poate avea un impact psihologic negativ a fost în 1999. Se afla în Littleton, Colorado, unde desfășura o cercetare privind masacrul de la liceul Columbine, când a observat o tendință alarmantă: mulți dintre părinții și elevii cu care a vorbit erau agasați de jurnaliștii care îi intervievau și îi filmau la doar câteva ore după tragedie.
Dar abia după atacurile din 11 septembrie Silver, profesor de psihologie, medicină și sănătate publică la Universitatea din California, a început să înțeleagă cât de dăunătoare pot fi mass-media. După ce a urmărit oamenii timp de trei ani, ea a descoperit că, cu cât oamenii erau mai implicați în știrile despre atacurile teroriste, cu atât erau mai predispuși să raporteze probleme de sănătate mentală și fizică în timp, scrie National Geographic.
Două decenii mai târziu, există acum dovezi ample care arată că ciclurile brutale de știri pot distruge răspunsul organismului la stres și pot duce la o serie de probleme psihologice în zilele, săptămânile, lunile și chiar anii următori. Iată de ce.
Știrile activează răspunsul la stres
Oamenii sunt programați să acorde atenție amenințărilor, spune E. Alison Holman, psiholog în domeniul sănătății la UC Irvine, care colaborează cu Silver de ani de zile. Cu mii de ani în urmă, această vigilență ne-a ajutat să supraviețuim prădătorilor precum urșii sau pumele. Astăzi, același instinct ne atrage privirea către titlurile alarmante.
Când vedem o amenințare (în viața reală sau pe ecran), răspunsul de luptă sau fugă se activează și corpul eliberează cortizol și adrenalină, doi hormoni care ne furnizează energia și acuitatea mentală necesare pentru a face față conflictului respectiv.
Când amenințarea dispare, corpul nostru revine la starea inițială. Dar expunerea repetată menține sistemul activat, spune Sara Jo Nixon, profesor de psihiatrie și psihologie la Facultatea de Medicină a Universității din Florida. În timp, această activare constantă uzează sistemul, perturbând atât răspunsul la stres, cât și sistemul de recompensă al creierului.
Efectele se propagă în viața de zi cu zi. Ceea ce iubeai cândva, cum ar fi prietenii sau hobby-urile, devin mai puțin atractive, spune Nixon, și poți simți din ce în ce mai multă oboseală, disperare și anxietate. „Acest lucru poate afecta într-adevăr întreaga calitate a vieții și capacitatea de a funcționa”, spune Nixon.
Expunerea indirectă la evenimente traumatice poate declanșa simptome de PTSD (stres post-traumatic)
După studiul lui Silver privind evenimentele din 11 septembrie, Nixon a investigat efectele secundare ale atentatului din 2013 de la Maratonul din Boston. Rețelele sociale erau utilizate deja pe scară largă, iar imaginile sângeroase cu membre smulse au apărut brusc peste tot în minifeed-urile oamenilor. „Nu mai văzusem niciodată așa ceva”, spune Silver. Spre deosebire de ziarele tradiționale sau știrile difuzate la televizor, există puțină monitorizare sau supraveghere editorială în legătură cu ceea ce este sau nu este distribuit pe rețelele de socializare – orice este permis.
În studierea atenă a atentatului, Silver și Holman au descoperit două tipare izbitoare. În primul rând, persoanele care au vizionat imagini mai violente erau mai predispuse să raporteze simptome de stres post-traumatic – coșmaruri, hipervigilență, amorțeală emoțională – șase luni mai târziu.
În al doilea rând, persoanele care au consumat peste șase ore de media pe zi au raportat simptome psihologice mai acute, cum ar fi vise înspăimântătoare, dificultăți de somn și amintiri intruzive. „Acesta este aspectul remarcabil al acestor descoperiri: persoanele care au fost la locul atentatului au avut un nivel de stres mai redus decât cele care au consumat cantități excesive de media”, spune Holman.
Studii privind alte evenimente traumetice – COVID-19, violența rasială, uraganele, epidemia de Ebola și marele cutremur și tsunami din estul Japoniei – au constatat în mod similar că, atunci când oamenii urmăresc știri tulburătoare, nivelul lor de stres crește și bunăstarea lor are de suferit – atât în momentul respectiv, cât și în viitor.
Echipa lui Silver a descoperit că expunerea repetată determină creierul să intre într-un cerc vicios al ruminării. Fiecare titlu sau imagine tulburătoare reactivează trauma, forțând mintea să o reviziteze din nou și din nou. Pentru cei care se aflau direct pe Boylston Street, evenimentul s-a încheiat odată ce au părăsit locul. Pentru cei lipiți de ecrane, trauma nu s-a oprit niciodată.
Fluxul constant de știri negative ne ține prizonieri în traumă
După atentatul de la maratonul din Boston, Silver a vrut să afle cine este cel mai probabil să se îndrepte către mass-media în timpul evenimentelor traumatice? Pentru a afla, ea și echipa ei au investigat acoperirea mediatică a împușcăturilor din clubul de noapte Pulse din Orlando, Florida, din 2016. A rezultat un ciclu care se perpetuează. Oamenii au văzut o poveste tulburătoare, s-au simțit afectați, au dat clic pe mai multe titluri și au devenit și mai afectați, spune Silver.
Acest ciclu poate afecta (și afectează) pe toată lumea, dar cei care se identifică cu victimele sau sunt deja predispuși la frică și anxietate par să fie și mai expuși riscului de-a fi atrași în acest ciclu. Apoi, în efortul de a-și atenua anxietatea, devin hipervigilenți la amenințările viitoare. „Începi să te îngrijorezi constant dacă se va întâmpla din nou ceva rău”, spune Holman.
Acest lucru, la rândul său, crește probabilitatea ca, atunci când va avea loc următorul dezastru, să te îndrepți direct către mass-media și să fii atras din nou, spune Silver. „Este aproape ca un ciclu din care nu poți ieși”, spune ea. Acest fenomen este cunoscut sub numele de „doomscrolling”.
Iată cum ne afectează factorii de stres consecutivi
De când Silver și-a început cercetările, peisajul mediatic s-a transformat. Astăzi, un flux constant de știri ne inundă telefoanele, aducându-ne vești proaste la orice oră. Pe rețelele de socializare, imaginile sunt mai violente ca niciodată, spune Holman, iar algoritmii se asigură că, odată ce dăm clic, ni se vor arăta și mai multe.
Anul 2020 a revelat cât de dăunătoare pot fi ciclurile de știri teribile. Am avut pandemia, recesiunea economică, tulburările sociale rasiale și dezastrele legate de vreme. Ultimii ani nu au fost diferiți: războaiele din Gaza și Ucraina, tulburările politice, arestările în masă, inundațiile și uraganele au ținut publicul blocat într-un ciclu de crize.
„Când se succed evenimente după evenimente, corpul tău nu se poate regla”, spune Holman. Dovezile sunt incontestabile: aceste traume compuse, difuzate pe mai multe platforme, ne afectează psihologic.
Cum să consumi știrile în mod lucid
Poate părea imposibil să urmărești știrile fără să te simți copleșit, dar cercetătorii spun că există câteva obiceiuri simple care ne pot ajuta.
Holman recomandă să respirăm adânc înainte de-a scoate telefonul sau de-a porni televizorul. Să fim atenți la starea corpului nostru. Apoi, în timp ce derulăm, să continuăm să respirăm profund (asta ne va menține relaxați și conectați la corpul tău). Dacă devenim tensionați, ritmul cardiac crește sau umerii ni se încordează, ar trebui să ne oprim pentru o clipă. Aceste semne indică faptul că știrile ne declanșează răspunsul la stres și că este luăm distanță, spune Holman.
Fiecare persoană are un prag diferit. Unele persoane pot suporta timp de 15-20 de minute, iar altele clachează după 5 minute. „Trebuie să știți ce funcționează pentru voi”, spune Holman. „Nu vă jucați pe telefonul mobil pe tot parcursul zilei”, adaugă ea. În schimb, ar trebui să alegem unul sau două intervale de timp pentru a ne pune la curent cu știrile și să pornim un cronometru. „Trebuie să le acordați creierului și corpului vostru o pauză”, spune Nixon.
Sursă foto: Master1305/ Shutterstock.com
