Decorarea veteranului Ion Vasile Banu, din Regimentul 89 Infanterie, de către președintele României a stârnit un val de indignare în spațiul public, mai mulți istorici acuzând implicarea sa în masacrul de la Odesa, în care Armata Română a omorât circa 25.000 evrei. Un jurnal de operațiuni din 1941, consultat de tvr.ro în arhiva Institutului Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, atestă, însă, că Regimentul 89 Infanterie a fost implicat în Pogromul de la Iași din 1941, în care forțele armate române au ucis peste 13.000 de evrei, pretextul fiind lupta contra „comuniștilor evrei”.
Soldații Regimentului 89, lăudați pentru „intervenția promptă” în Pogromul de la Iași din iunie 1941
„Mobilizarea: Ziua de 22 iunie 1941, când se decretează, mobilizarea prinde Regimentul 89 Infanterie în satul Glodeni - Moldova, gata de luptă. Ea este primită cu entuziasm de nedescris de ofițeri, subofițeri și trupă.
Simțeam cu toții că alături de bravii aliați germani nu vom avea decât victorii.
De la 26 iunie – 30 iunie 1941, Regimentul trecând prin satele Budești- Găureni – Cârligul – se apropie de front (Prut).
La trecerea prin Iași, în noaptea de 28 iunie 1941, chiar în centrul orașului, Regimentul este atacat cu focuri de către comuniști evrei.
Cu această ocazie – Batalionul I se distinge și prin intervenția sa promptă – cuiburile de rezistență comunistă sunt repede nimicite și Regimentul își continuă marșul în perfectă ordine”, consemnează un Jurnal de operațiuni care conține documente despre luptele duse de Regimentul 89 Infanterie „în campania româno-germană contra bolșevismului”, semnat de comandatul regimentului.
Între 13.266 și 14.850 de evrei au fost uciși în Pogromul de la Iași, iar circa 6.000 de oameni au murit în trenurile morții, potrivit datelor consemnate în „Raportul Final”, publicat de Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România.
Filă din Jurnalul de operațiuni al Regimentului 89 Infanterie, consultat de tvr.ro în arhiva Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, copie după un document din Arhiva Ministerului Apărării Naționale.
După ce Regimentul este implicat în Pogromul de la Iași, din acest jurnal aflăm că soldații trec Prutul, participă la lupte în Basarabia, la Dubna și Soroca, apoi trec Nistrul și luptă în Ucraina.
Despre luptele duse de regiment la Odesa, se menționează în același document că „între zilele de 19-22 august 1941, Regimentul este adus în marș forțat pe frontul de est al Odessei – la Kubanka (…) după trei luni de grele și obositoare lupte cu un inamic superior și dârz – care a contribuit cu tot atâtea zile de glorie și de biruință, acest brav Regiment a trecut în refacere în orășelul Blagojewo – dându-i-se ocazia unei bine și meritate odihne. (…) După cădere Odesei (16 octombrie 1941), Regimentul 89 Infanterie se înapoiază în țară. În ziua de 4 noiembrie 1941, primele unități ale Regimentului sosesc în garnizoană – fiind primite cu mult entuziasm de către cetățenii orașului Brașov”.
Menționăm că Masacrul de la Odesa a avut loc între 22 și 24 octombrie 1941. Prin urmare, din documentul consultat de tvr.ro nu rezultă implicarea soldaților din acest regiment și în masacrul de la Odesa, în care Armata Română a omorât circa 25.000 de evrei. Pretextul pentru măcelărirea evreilor la ordinul mareșalului Antonescu a fost aruncarea în aer a Comandamentului Armatei Române (fostul sediu NKVD), în 22 octombrie 1941. Uciderea populației evreiești a început în 23 octombrie - sute de oameni au fost spânzurați de stâlpii de tramvai din oraș, mii au sfârșit împușcați, iar altor câteva mii li s-a dat foc de vii într-o magazie la periferia Odessei, la 05.45, ora la care a sărit în aer Comandamentul Armatei Române.
Filă din Jurnalul de operațiuni al Regimentului 89 Infanterie, consultat de tvr.ro în arhiva Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, copie după un document din Arhiva Ministerului Apărării Naționale.
Nicușor Dan a omagiat „întreaga generație de eroi” din Al Doilea Război Mondial
Președintele României, Nicușor Dan, a oferit o singură decorație anul acesta, cu ocazia Zilei Naționale a României, veteranului Ion Vasile Banu, din Regimentul 89 Infanterie, menționând: „Aceasta este singura decorație conferită cu prilejul zilei de 1 Decembrie, un gest simbolic, prin care aducem un omagiu întregii generații de eroi care au scris cu sângele lor destinul țării noastre”.
Gestul său a iscat numeroase critici în societatea civilă, pentru că istoria consemnează implicarea Armatei Române în pogromuri și masacre, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (o opinie publicată de istoricul american Grant T. Harward, autor al „Războiul sfânt al României: militarii, motivaţia, Holocaustul”, în care este prezentată campania Armatei României pe frontul de Est din cel de-Al Doilea Război Mondial, poate fi citită aici).
Într-o declarație recentă, Nicușor Dan a menționat că „am făcut asta la o propunere a MApN. Tot timpul solicităm informații de la instituții tocmai ca să nu greșim și informațiile din momentul de față este că dl. Banu a făcut parte din Armata Română, care a luptat pentru recuperarea Basarabiei. Asta e singura informație”.
TVR.RO a cerut puncte de vedere de la Administrația Prezidențială și de la Ministerul Apărării Naționale, pe tema implicării Regimentului 89 Infanterie în Pogromul de la Iași, pe care le vom publica atunci când le vom primi.
Președintele Nicușor Dan nu este la prima controversă publică: a decis să retrimită la Parlament legea prin care sunt înăsprite pedepsele pentru extremism, susținând că, în varianta actuală, „unele articole pot fi interpretate abuziv, ceea ce ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul”. Nicușor Dan și-a menținut acest punct de vedere chiar și după ce, anterior, Curtea Constituțională a României a arătat că legea trece testul constituționalității - legea este clară și predictibilă și servește scopului pentru care a fost inițiată, acela de a apăra valorile democratice. Demersul său a fost salutat de site-uri apropiate de extrema dreaptă românească, iar liderul Mișcării Legionare chiar s-a lăudat că i-a trimis un memoriu în care l-a rugat „să desființeze legea Vexler”.
Recent, Senatul a respins această nouă sesizare a președintelui Dan. Aici, puteți consulta parcursul acestei legi, inițiate de deputatul Silviu Vexler, din partea minorităților naționale.
TVR.RO a relatat și despre opoziția lui Nicușor Dan privind amplasarea Muzeului Holocaustului în Palatul Banloch-Goodrich, pe vremea când acesta era primar general al Capitalei.
Citiți pe larg aici: Proiect eșuat al României: Muzeul Holocaustului așteaptă, de ani de zile, amenajarea într-o clădire devastată
Antisemitismul, tot mai pronunțat în România
În premieră, sondajul anual al Institutului „Elie Wiesel” privind situația antisemitismului în România arată că anul acesta evreii trec pe primul loc în clasamentul raporturilor de respingere a minorităților etnice de către majoritate, cu 11 la sută care mărturisesc o „frică față de evrei”, față de 5 la sută în 2021, o dublare a procentului în doar patru ani. Se păstrează percepția distorsionată a Holocaustului din România, cu doar 5 la sută din respondenți care au indicat România drept una din țările unde a avut loc Holocaustul (întrebare deschisă). Numai 28 la sută din acești 5 la sută au știut că în România au avut loc crime în masă împotriva populației evreiești.
Românii consideră în continuare Germania nazistă principala responsabilă pentru uciderea evreilor din România (32% în 2025, față de 53% în 2021), iar lui Ion Antonescu îi diminuează și mai mult responsabilitatea: 16 la sută îl indică vinovat în 2025, față de 31 la sută în 2021. Între răspunsuri apare, însă, și Mișcarea Legionară, cu 29 la sută dintre răspunsuri.
„Sursele noi, directe sau indirecte, ale antisemitismului sunt parte din „fricile” actuale și care pot fi cu ușurință manipulate de grupările așa-zis suveraniste. Astfel, actorii care ar reprezenta un pericol pentru România sunt: Rusia - 56% răspunsuri, globalismul - 47%, corporațiile internaționale - 45%, Uniunea Europeană - 41%, China - 40% și SUA - 36%, la care se adaugă acordul pentru următoarele afirmații: evreii domină lumea 47% răspunsuri, România este capturată de evrei 45%, evreii dețin 3 milioane apartamente în România 42% și Soroș împinge România spre război 36%. De remarcat că în fața acestor mesaje conspiraționiste, cea mai vulnerabilă categorie este cea a tinerilor (18-29 ani)”, menționează studiul lansat astăzi de Institutul pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”.
Recent, Institutul „Elie Wiesel” a lansat și o scrisoare deschisă privind toleranța autorităților față de manifestările antisemite, după ce anul acesta a fost reluată comemorarea lui C.Z. Codreanu la Tâncăbești, iar autoritățile s-au sesizat pentru că a fost înlăturată troița, deși legea sancționează amplasarea simbolurilor legionare pe spațiul public. Aici, scrisoarea deschisă.
