Dezvoltarea infrastructurii de internet și transformarea digitală reprezintă un proces dinamic și continuu, iar corelarea incontestabilă cu dezvoltarea economică a unei societăți dovedește importanța strategică a acestui domeniu. Dar traiectoriile de succes nu sunt universal garantate, ci sunt modelate de contextul economic, de factorii sociali și de poziționarea în ecosistemul digital global. Investițiile în infrastructura digitală nu sunt doar o consecință a dezvoltării, ci un factor activ care o determină.
Încercăm să prezentăm în acest text corelarea dintre infrastructura de internet și dezvoltarea economică, o analiză comparativă Asia vs. Europa (2019-2024).
Transformarea digitală este, fără îndoială, un motor fundamental al progresului economic și social la nivel global. În centrul acestei transformări se află infrastructura de internet, care include rețelele de bandă largă fixă și mobilă, centrele de date și punctele de interconectare (IXP) ce facilitează fluxul de informații digitale. Relația dintre disponibilitatea, calitatea și accesibilitatea acestei infrastructuri și dezvoltarea economică a unei societăți este crucială. O infrastructură bine pusă la punct poate stimula productivitatea, inovația și comerțul crescând Produsul Intern Brut (PIB) și îmbunătățind standardele de viață.
Pentru perioada 2019-2024, am creionat un studiu comparativ între țări din Asia și din Europa, pentru a identifica tendințe comune, dar și diferențe și mecanismele prin care infrastructura digitală influențează dezvoltarea economică în contexte geografice și socio-economice diverse.
Țările selectate pentru acest studiu sunt din Asia - Coreea de Sud, Singapore, India, iar din Europa - Germania, Estonia, Portugalia.
Infrastructura de internet
Coreea de Sud: Lider global în domeniu, Coreea de Sud se poate lăuda cu o rată de acoperire a internetului de aproape de 100% , mai exact 96.7% în 2023. Vitezele mobile sunt printre cele mai mari din lume (locul 4 global cu 342.04 Mbps). Țara a fost un pionier în implementarea 5G și continuă să investească în infrastructura de fibră, având politici proactive precum KII și Giga-KOREA.
Singapore: Excelează în conectivitate, cu o rată de acoperire a internetului de 94% (2023) și abonamente fixe de 37.9 per 100 locuitori (2023). Deține primul loc global la viteza medie de descărcare pe bandă largă fixă (492.89 Mbps în mai 2025). A fost desemnată câștigătoare în clasamentul Smart Fiber Cities, având o acoperire FTTH (fiber-to-the-home or business)/B aproape completă.
India: Înregistrează o creștere rapidă a utilizatorilor de internet, în special pe mobil, dar acoperirea rămâne relativ scăzută. Abonamentele la bandă largă fixă sunt scăzute (2.75 per 100 locuitori în 2023), reflectând dependența de mobil. Cu toate acestea, vitezele medii mobile au crescut semnificativ (175.52 Mbps în mai 2025, locul 37 global), depășind multe țări europene. Inițiative guvernamentale precum Digital India și BharatNet, alături de investiții private masive, stimulează extinderea FTTH/B, în special în zonele urbane.
Germania: Aici întâlnim o acoperire ridicată (93.0% în 2024) și un număr bun de abonamente fixe (45.4 per 100 locuitori în 2023). Cu toate acestea, vitezele medii și acoperirea FTTH/B au rămas în urma altor lideri europeni.
Estonia: Un lider digital în Europa, cu o acoperire a internetului de 94.4% (2023) și abonamente fixe de 35.3 per 100 locuitori (2023). Vitezele mobile sunt competitive (210.51 Mbps, locul 20). Estonia este recunoscută pentru guvernarea sa electronică avansată și pentru ponderea mare a angajaților în sectorul TIC. Face parte din regiunea EU39 unde acoperirea FTTH/B este în creștere.
Portugalia: Are o acoperire a internetului de 85.0% (2023). Viteza medie mobilă este ridicată (213.03 Mbps, locul 19). Portugalia se remarcă printr-o rată de adoptare (take-up) a FTTH/B foarte mare, de aproape 90%, stimulată de eliminarea treptată a rețelelor de cupru.
Se observă o tendință globală de creștere a conectivității, dar cu viteze și tehnologii diferite.
Tendințe de dezvoltare economică
Performanța economică și nivelul de dezvoltare umană prezintă, de asemenea, diferențe semnificative între țările analizate.
Coreea de Sud: O economie cu venituri ridicate, cu un PIB per capita (PPP) de 46.026 USD în 2022. Indicele Dezvoltării Umane (IDU) este foarte ridicat, 0.929 în 2022, clasând țara pe locul 19 la nivel global.
Singapore: Una dintre cele mai bogate țări din lume, cu un PIB per capita (PPP) de 88.761 USD în 2022. Creșterea economică a fost de 4.4% în 2024, dar a încetinit la 3.8% în T1 2025. IDU este foarte ridicat, 0.949 în 2022 (locul 9 la nivel global).
India: O economie majoră emergentă, cu un PIB per capita (PPP) de 9.046 USD în 2023. Creșterea PIB a fost robustă, IDU a crescut la 0.685 în 2023 (locul 130 global), rămânând în categoria de dezvoltare umană medie, dar apropiindu-se de pragul superior. Contribuția economiei digitale la PIB a fost de 11.74% în 2022-23, proiectată să ajungă la 20% până în 2029-30, depășind agricultura sau manufactura.
Germania: Economie cu venituri ridicate, PIB per capita (PPP) de 55.340 USD în 2022. Creșterea economică a fost negativă în 2023 (-0.3%). IDU este foarte ridicat, 0.950 în 2022 (locul 7 global).
Estonia: Economie cu venituri ridicate, PIB per capita (PPP) de 37.151 USD în 2022. A înregistrat o contracție economică în 2023 (-3.0%). IDU este foarte ridicat, 0.899 în 2022 (locul 31 global).6 Estonia are o pondere ridicată a sectorului TIC în economie, cu 7.3% din totalul angajaților.
Portugalia: Economie cu venituri ridicate, PIB per capita (PPP) de 36.189 USD în 2022. Creșterea economică a fost de 2.5% în 2023, IDU este foarte ridicat, 0.874 în 2022 (clasament în jur de locul 40).
Se constată o disparitate economică semnificativă, cu Singapore și Coreea de Sud având venituri per capita mult peste celelalte țări asiatice (India, Vietnam) și peste majoritatea celor europene selectate, cu excepția Germaniei. India și Vietnam, deși cu venituri per capita mai mici, au demonstrat rate de creștere economică adesea mai ridicate în perioada pre-pandemică și post-pandemică imediată. În Europa, Germania și Estonia se confruntă cu o încetinire economică recentă.
Țările cu cele mai avansate infrastructuri (penetrarea fibrei, viteze ridicate), precum Coreea de Sud și Singapore, prezintă și cele mai ridicate niveluri de PIB per capita și IDU. Acest lucru susține ideea că infrastructura de înaltă calitate este un pilon al economiilor avansate.
Țările europene, în general, arată o corelație între nivelul de dezvoltare (IDU ridicat/foarte ridicat) și o bună penetrare a internetului și a benzii largi fixe (Germania, Estonia, Portugalia).
În Asia emergentă, situația este mai nuanțată. India și Vietnam, deși au indicatori de infrastructură fixă mai slabi, înregistrează creșteri economice rapide și o contribuție semnificativă a sectorului TIC la PIB. Aceasta sugerează că adoptarea masivă a tehnologiei mobile și concentrarea pe servicii digitale (inclusiv export) pot genera impact economic chiar și în absența unei infrastructuri fixe omniprezente.
Concluzii
Analiza comparativă a țărilor selectate din Asia și Europa pentru perioada 2019-2024 confirmă existența unei corelații pozitive puternice între nivelul de dezvoltare al infrastructurii de internet și performanța economică generală, măsurată prin PIB per capita și Indicele Dezvoltării Umane.
Liderii digitali asiatici (Coreea de Sud, Singapore) și europeni (Germania, Estonia, Portugalia în anumite aspecte) demonstrează că infrastructura avansată, în special cea bazată pe fibră optică și tehnologii mobile de ultimă generație, susține economii cu venituri ridicate și niveluri foarte înalte de dezvoltare umană.
Economiile asiatice emergente prezintă o dinamică remarcabilă, cu o creștere rapidă a acoperirii internetului (în special mobil) și o contribuție surprinzător de mare a sectorului TIC la economie, chiar dacă infrastructura fixă nu atinge încă nivelurile din țările dezvoltate. Țările europene arată un progres variat în adoptarea FTTH/B - unele (ex. Spania, Portugalia) având rate de adoptare ridicate, în timp ce altele (ex. Germania) accelerează implementarea pentru a recupera decalajul. Estonia se evidențiază prin integrarea profundă a digitalizării în guvernare și societate.
Pentru ca statele și, în ultimă instanță, toți cetățenii lor să valorifice pe deplin potențialul digitalizării, sunt necesare abordări strategice integrate: strategii digitale holistice - integrarea competențelor digitale la toate nivelurile, promovarea activă a inovației tehnologice (inclusiv AI, IoT - Internet of Things), asigurarea accesibilității financiare a serviciilor și consolidarea încrederii în mediul digital - securitate cibernetică, protecția datelor, combaterea dezinformării etc.; reducerea decalajului digital, stimularea Investițiilor și a Concurenței, adaptarea la Tehnologiile Emergente și, la final, dar nu în ultimul rând, cooperarea internațională de bună credință între state și instituții.
***
Credit foto: Shutterstock - Gumbariya
