New York a adoptat recent o lege privind feed-urile social media „care creează dependență” în rândul copiilor, însă unii cercetători se întreabă ce înseamnă de fapt acest lucru.
Guvernatorul statului New York, Kathy Hochul, și-a exprimat clar opinia despre social media la începutul acestei luni, vorbind în cadrul unei conferințe de presă în care a anunțat semnarea a două noi legi de stat menite să protejeze tinerii sub 18 ani de pericolele mediului online.
Aplicațiile sunt responsabile pentru transformarea „copiilor fericiți în adolescenți deprimați”, a spus ea, precizând că legislația proaspăt semnată va rezolva această problemă. „Astăzi ne salvăm copiii”, a declarat Hochul. „Tinerii din întreaga națiune se confruntă cu o criză a sănătății mintale alimentată de feed-urile social media, care creează dependență”.
Începând din 2025, aceste noi legi ar putea forța aplicațiile, inclusiv TikTok și Instagram, să-i trimită pe unii copii înapoi la perioada de „pionierat” a rețelelor de socializare, când conținutul nu era adaptat în funcție de like-urile utilizatorilor, iar giganții tehnologici nu colectau date despre interesele, stările de spirit, obiceiurile noastre și multe altele, scrie BBC într-o analiză dedicată noului set legislativ.
Stop Addictive Feeds Exploitation (SAFE) for Kids Act impune platformelor de social media și magazinelor de aplicații să solicite consimțământul părinților înainte ca minorii să utilizeze aplicații cu „feed-uri care creează adicție”, o încercare inovatoare de a reglementa recomandările algoritmice.
Legea SAFE va împiedica chiar și aplicațiile să trimită notificări utilizatorilor copii sau adolescenților între miezul nopții și 6 dimineața - practic, o oră legală de culcare pentru dispozitive - și va impune o mai bună verificare a vârstei pentru a evita trecerea neobservată a copiilor.
A doua lege, New York Child Data Protection Act, limitează informațiile pe care furnizorii de aplicații le colectează despre utilizatorii lor.
„Prin reglementarea feed-urilor care creează dependență și protejarea datelor personale ale copiilor, vom oferi un mediu digital mai sigur, vom oferi părinților mai multă liniște și vom crea un viitor mai luminos pentru tinerii din New York”, a explicat Hochul.
Noi „conturi pentru adolescenții” de pe Instagram
La 17 septembrie, Meta a anunțat un pachet de schimbări radicale pentru tinerii utilizatori ai Instagram, menite să abordeze principalele preocupări ale părinților privind siguranța online a copiilor. Unii observatori spun că mișcarea ar putea fi o încercare de a negocia cu demersurile de reglementare.
În plus față de noile controale parentale, conturile aparținând minorilor vor fi setate în mod implicit ca fiind private, mesajele vor fi restricționate pentru a preveni contactarea de către străini, iar Instagram va impune controale pentru a limita conținutul sensibil. De asemenea, adolescenții vor fi îndemnați să părăsească aplicația după o oră de utilizare, iar un „modul de somn” va dezactiva notificările între orele 22.00 și 7.00.
Legile reflectă temerile tot mai acute legate de efectele social media asupra sănătății mintale a tinerilor. Recent, Vivek Murthy, ministrul american al sănătății, a mers până acolo încât a solicitat etichete de avertizare pentru aplicațiile de social media, similare cu cele de pe ambalajele țigărilor. În SUA și în multe părți ale lumii, tinerii se confruntă cu o criză a sănătății mintale și chiar și marii jucători din domeniul tehnologiei au recunoscut daunele pe care le-au cauzat unor copii.
Însă legătura științifică dintre social media și problemele de sănătate mintală este mult mai puțin clară decât presupun mulți. De fapt, numeroase studii au arătat chiar că social media poate avea beneficii pentru sănătatea mintală a adolescenților. Acest lucru i-a determinat pe unii analiști tehnologici și psihologi să numească recentele intervenții politice o „panică morală”.
Unii susținători ai politicilor și experți în social media se întreabă, de asemenea, cât de ușor vor fi de aplicat intervenții legislative precum SAFE Act. Aceștia spun că ar putea împiedica eforturile atât de necesare de a aborda pericolele reale ale rețelelor sociale, cum ar fi materialele cu abuzuri sexuale asupra copiilor, încălcarea vieții private, discursul instigator la ură, dezinformarea, conținutul periculos și ilegal și multe altele.
Mesaje contradictorii
Multe studii care văd o legătură între rețelele de socializare și șubrezirea sănătății mintale se concentrează pe „utilizarea problematică a social media”. Acest lucru a fost asociat cu prevalența crescută a diferitelor forme de anxietate, de exemplu, dar și cu depresia și stresul.
Unele studii sugerează că există un aspect legat de doză, în care simptomele negative de sănătate mintală cresc odată cu timpul petrecut în social media. Alte studii sugerează însă că astfel de asocieri sunt slabe sau nu au găsit nicio dovadă care să lege social media de probleme psihologice generalizate.
Unele studii sugerează chiar că utilizarea moderată a rețelelor de socializare poate fi benefică în anumite circumstanțe, contribuind la crearea unui sentiment de comunitate.
Într-adevăr, propriul aviz al Surgeon General privind impactul tehnologiei asupra tinerilor sugerează că există în aceeași măsură efecte pozitive, cât și negative. Conform raportului Surgeon General, 58% dintre tineri au declarat că social media i-a ajutat să se simtă mai acceptați de cei din jur, iar 80% au lăudat capacitatea rețelelor de a conecta oamenii.
O problemă care apare în mod regulat este faptul că multe dintre studiile de acest gen se bazează pe starea de spirit și pe pattern-urile de utilizare raportate de respondenți, ceea ce poate duce la distorsionarea datelor, dar utilizează și o varietate atât de mare de metode încât nu pot fi comparate cu ușurință.
Însă această incertitudine științifică nu a oprit bătăile de tobe în rândul militanților pentru protecția copilului și al legislatorilor. Aceștia susțin că principiul precauției trebuie să pună presiune pe marile platforme tehnologice să ia măsuri mai profunde.
„Există un sentiment real de urgență, acela că trebuie să facem ceva chiar acum, în acest minut, pentru a rezolva problema”, spune Pete Etchells, profesor de psihologie și comunicare științifică la Universitatea Bath Spa și autor al cărții Unlocked: The Real Science of Screen Time.
„Dar doar pentru că pare o problemă urgentă, nu înseamnă că prima soluție găsită va funcționa cu adevărat.”
Reacții mixte
Unii experți în siguranța online au salutat noile legi din New York.
„Deși legislația din New York este mult mai largă și mai puțin orientată spre prejudicii concrete decât Online Safety Act din Regatul Unit, este clar că reglementarea este singura modalitate prin care Big Tech își va curăța algoritmii și va opri recomandarea către copii a unor cantități uriașe de conținut dăunător, care provoacă sinucideri și automutilări”, spune Andy Burrows, consilier la Fundația Molly Rose, înființată de părinții lui Molly Russell, o adolescentă din Regatul Unit care s-a sinucis în 2017 după ce a văzut o serie de imagini cu autoflagelări pe rețelele de socializare - un factor care a dus la moartea sa, conform unei hotărâri istorice pronunțate în 2022 de un medic legist londonez.
Burrows spune că acțiunile rapide ale lui Hochul ar trebui să fie privite în mod favorabil în comparație cu Congresul SUA, despre care susține că „își târâie picioarele în adoptarea unor măsuri federale cuprinzătoare”.
„Ștacheta este destul de jos, iar această legislație iese în evidență doar ca fiind mai bună în comparație cu numeroasele legi proaste existente”, spune Jess Maddox, profesor asistent de media digitală la Universitatea din Alabama. „În ceea ce privește statele din SUA care încearcă să reglementeze social media, aceasta este una dintre cele mai bune încercări pe care le-am văzut”.
Ea laudă noua legislație pentru că nu îi împiedică pe minori să folosească social media, așa cum încearcă un plan similar din Florida - o măsură despre care unii se tem că va cauza probleme de alfabetizare digitală și va lăsa copiii mai puțin pregătiți pentru viitor. „Acest lucru obligă platformele de social media să facă ceva”, spune Maddox.
Răspunsul platformelor de socializare a fost unul mixt.
Netchoice, un organism industrial care reprezintă multe dintre marile companii de tehnologie, inclusiv Google, X, Meta și Snap, a descris legislația din New York ca fiind „neconstituțională” și dură. Acesta a avertizat că legile ar putea avea chiar consecințe neintenționate, cum ar fi creșterea riscului expunerii copiilor la conținut dăunător, prin eliminarea posibilității de a selecta fluxurile, și posibile probleme de confidențialitate.
Dar un purtător de cuvânt al Meta, care administrează Facebook, Instagram și WhatsApp, a declarat: „Deși nu suntem de acord cu fiecare aspect al acestor proiecte de lege, salutăm faptul că New York devine primul stat care adoptă o legislație care recunoaște responsabilitatea magazinelor de aplicații”. El a adus în discuție cercetările care sugerează că majoritatea părinților sprijină legislația care impune magazinelor de aplicații să obțină aprobarea lor, adăugând: „Vom continua să colaborăm cu factorii de decizie din New York și din alte părți pentru a promova această abordare.”
X, TikTok, Apple și Google, compania mamă a YouTube, nu au răspuns la solicitarea BBC de a comenta acest subiect.
Legile care impun consimțământul părinților pe rețelele de socializare s-au confruntat, de asemenea, cu obstacole juridice. În februarie, un judecător federal a confirmat blocarea unei legi din Ohio care cerea permisiunea părinților înainte ca minorii sub 16 ani să utilizeze rețelele sociale.
Atunci când Legea SAFE se va confrunta cu un control inevitabil, dezbaterea din jurul acesteia ar putea diminua și mai mult viabilitatea actului normativ, spune Ysabel Gerrard, lector superior în comunicare digitală la Universitatea Sheffield din Regatul Unit, care a studiat mișcarea pentru siguranță online. „Ea pornește de la premisa că «dependența» de social media este un fenomen dovedit, dar nu este așa”, spune ea. „Deși există un consens în ceea ce privește faptul că platformele sunt, prin însăși natura lor și eforturile lor de-a obține profit, menite să fie pe placul utilizatorilor și să le rețină atenția, rămâne însă un semn de întrebare, și anume dacă acest lucru ar trebui clasificat drept «dependență».”
Dar Gerrard spune că al doilea act legislativ, Legea din New York privind protecția datelor cu caracter personal ale copiilor, este mai puternic. „Am fost mult timp îngrijorată de pierderea controlului pe care copiii - ei bine, noi toți - îl au asupra datelor lor și de lipsa de cunoștințe pe care o avem cu toții legată de destinația acestora”, spune ea.
Gerrard crede că legea va cere platformelor să explice unde folosesc datele pe care le colectează, ceea ce va aduce o schimbare radicală.
Probleme de punere în aplicare
Există și persoane care se tem că abordarea greșită a reglementării platformelor de social media ar putea avea în cele din urmă consecințe pe termen lung.
Deși Maddox laudă noile legi ca fiind mai bune decât alte încercări la nivel de stat, „aici se termină laudele mele, deoarece par în mare parte imposibil de aplicat”, spune ea. Maddox subliniază că este dificilă oprirea „alimentației dependente” într-un singur stat și compară situația cu legile privind verificarea online a vârstei, care au interzis efectiv accesul la site-uri pornografice în fiecare stat din SUA.
Una dintre îngrijorări este că, odată ce legea va intra în vigoare, va fi greu de stabilit dacă fluxurile de social media vor crea mai puțină depedență. Acest detaliu în sine va face ca legea să fie greu de aplicat.
O altă provocare o reprezintă numeroasele abordări diferite adoptate de diferite state pentru a reglementa utilizarea de către copii a rețelelor de socializare. Rețelele de social media depășesc adesea nu doar granițele de stat, ci și cele internaționale. Mulți factori de decizie importanți sunt conștienți de dificultatea punerii în aplicare a diferitelor restricții locale. Și deja acest amestec de legi locale a oferit companiilor de social media posibilitatea de a contesta legislația prin intermediul instanțelor în Ohio, California și Arkansas.
Maddox se teme că, dacă astfel de legi vor fi aplicate în pripă, pot face mai mult rău decât bine în încercarea de-a proteja copiii online.
Pesimisul ei este împărțit și de Gerrard. „Mă îngrijorează faptul că oamenii de la putere pierd timp prețios cu ceva care nu poate fi aplicat”, spune Gerrard.
Așadar, criticii noii legislații văd o alternativă mai bună? „În mod clar, pe termen lung, va fi mult mai bine pentru toate părțile implicate - și cred că acest lucru include și companiile de tehnologie - dacă vom avea o abordare federală unică și bine dezvoltată, mai degrabă decât un mozaic de 50 de state care adoptă abordări separate”, spune Burrows.
O abordare unificată, bazată pe dovezi și care acționează ca un standard global ar fi de preferat, spun experții, iar industria tehnologică tinde să fie de acord.
Emergența reglementării inteligenței artificiale (IA) oferă modele care ar putea fi adoptate și în social media. De exemplu, legiuitorii se luptă să impună audituri publice ale algoritmilor pentru a determina companiile să ofere experților externi accesul la sistemele lor de inteligență artificială.
Cu toate acestea, este o abordare care ar putea necesita încă un consens global: Regatul Unit, de pildă, solicită producătorilor de modele de inteligență artificială să își prezinte produsele pentru a fi analizate de organismul său de supraveghere a inteligenței artificiale, dar o serie de firme au declarat că nu vor face acest lucru, deoarece jurisdicția britanică este relativ restrânsă.
Pare clar că războiul legat de viitorul social media abia a început.
Sursă foto main: Shutterstock
