Maria Chiriță a ajuns în televiziune fără să-și propună asta, dar s-a îndrăgostit de jurnalism încă din prima zi. Prezentatoarea TVR, Maria îmbină energia Matinalului de weekend cu pasiunea pentru oameni și povești.
Vorbește deschis despre emoțiile începutului şi bucuria de a face ceea ce îi place, despre greșelile care se transformă în povești hazlii sau ritualurile care o ajută să intre pe post. Dincolo de știri, descoperim un om pasionat de modă, muzică și activităţile creative.
A fost visul tău din copilărie să lucrezi în televiziune sau a fost o întâmplare fericită?
Maria Chiriţă: Nu, copilul din mine nu visa la televiziune. Pot spune că meseria aceasta, pe care o iubesc tare mult, m-a găsit pe mine. Și bine a făcut.
Ce răspundeai când erai întrebată în copilărie: ce vrei să te faci când vei fi mare?
M.C.: Răspundeam, cu toată mândria: „femeie de afaceri!” — iar în zilele mai rebele alternam cu „rockstar”. Flexibilitate am avut mereu. (râde)
Ai studiat în Marea Britanie, ce te-a făcut să revii în România?
M.C.: Dorul. De casă, de familie și de România. Recunosc, nu a fost ușor printre străini, dar am avut pentru ce să mă întorc. În același timp, cei patru ani în Regat m-au format enorm și sunt recunoscătoare pentru perspectiva pe care am câștigat-o într-o cultură atât de diversă.
Cum a început parcursul tău profesional în televiziune și ce te atrage cel mai mult din ceea ce faci?
M.C.: Faptul că pot să fiu un rockstar. Pe micile ecrane. La știri. (râde) Și, dacă închid un ochi… și apoi și pe celălalt, acolo sunt în capul meu! Cumva, visele din copilărie se întorc, chiar dacă într-o altă formă.
Când mă gândesc la începutul meu în televiziune, parcă derulez un film.
Audițiile? Am intrat cu inima cât o furnică, dar cu un curaj neașteptat. Am plecat fără nicio așteptare, doar cu gândul că „măcar am încercat și nu am ce regreta”. A fost un alt moment din viața mea în care am ieșit din zona de confort și, fără să-mi dau seama atunci, am făcut pasul care mi-a schimbat viața. O lună mai târziu m-a sunat Lili de la secretariat să mă cheme la interviu. Am confirmat ziua și ora, dar la nici un minut am sunat înapoi – uitasem ziua și ora. Și așa, pe 3 august 2022, am avut prima mea zi în TVR, la știri.
Primii doi ani au fost pe atât de frumoși, pe atât de intenși și, uneori, chiar înfricoșători. Am avut alături oameni extraordinari care m-au învățat, m-au certat și m-au sprijinit. Lor le datorez faptul că astăzi practic o meserie pe care o iubesc din toată inima.
Ce mă atrage cel mai mult? Faptul că fiecare zi e diferită. Dinamica televiziunii, adrenalina unei emisii în direct, dar și ocazia de a întâlni oameni minunați și de a le spune poveștile. Mai ales la Matinal, unde o bună parte din cele trei ore înseamnă dialoguri cu invitați — iar mie, ca fire sociabilă și curioasă, asta îmi aduce multă bucurie.
Și, cum spunea crainica mea preferată, regretata și uimitoarea Delia Budeanu, televiziunea „mi-a luat și mi-a dat”. Mi-a luat orele de somn — fiind la Matinal încă din a doua lună de televiziune— și mi-a dat cei mai frumoși ani și o meserie pe care o îndrăgesc enorm.
Care e cea mai amuzantă sau neaşteptată întâmplare care ţi s-a petrecut în direct?
M.C.: Acum că mă gândesc… sunt foarte multe! Și asta e minunat. Eu și colegul meu, Ionuț Gheorghe, râdem destul de mult împreună. Dar întâmplarea care îmi vine acum în minte este legată de încoronarea Regelui Charles și a Reginei Camilla.
Îi dădeam pasa lui Vlad Ungar, colegul nostru aflat în UK pentru a relata evenimentele. Noi eram convinși că materialul e înregistrat și așteptam, printre hohote, ca „roboțelul” să facă numărătoarea inversă clasică: 5, 4, 3, 2, 1… și să ne readucă pe post. Doar că nu era niciun material, era live!
Ce credeți? Vlad s-a oprit brusc și am intrat pe post cu zâmbete până la urechi. A ieșit un moment absolut comic, pe care îl povestesc și acum cu drag. Noroc că telespectatorii au văzut entuziasm, nu bâlbâiala noastră.
Cum te pregătești pentru a intra pe post, la Ştiri sau Meteo? Ai o superstiţie, un ritual?
M.C.: Da, am un ritual și țin la el. Încep cu dicția clasică, cu creionul între dinți — dacă nu citesc măcar un paragraf, am impresia că totul o să meargă pe dos. Apoi, vin pixurile. Am un penar întreg, dar există unul singur norocos, pe care îl iau peste tot, indiferent dacă am sau nu nevoie de el.
Și mai e muzica. Când ajung în cabină să mă schimb, dau play. E modul meu de resetare și de intrare în vibe-ul potrivit pentru emisie. Mă relaxează, mă binedispune și-mi dă exact energia de care am nevoie ca să încep în forță.
Cât de simplu este să fii prezentator? Din faţa televizorului pare uşor, aşa este? Ce presupune pregătire?
M.C.: Păi…, nu prea e! Cine crede asta, să se mai gândească o dată. Recunosc, și eu am fost printre ei — până să încep să fac asta. Naivitatea clasică.
În realitate, pregătirea pentru orice emisie, dar mai ales pentru Telejurnalul Matinal, începe cu o zi înainte. Sunt mereu la curent cu știrile interne și externe, iar înainte de emisie intru pe modul „full focus”: verific subiectele, îmi pregătesc materialele speciale pentru matinal (cele pe care le prezint mai detaliat, în afara pupitrului) și fac documentarea pentru invitați și întrebări.
După care, vine partea grea: lupta cu somnul. Alarma sună la 3 dimineața, fac pe repede înainte cafeaua, mă îmbrac și ajung în redacție. Acolo, citim știrile, le adaptăm stilului nostru și… direct la cabină: machiaj, păr, haine impecabile. Și, ca prin minune, arăt de parcă am dormit 7 ore.
Spoiler: de cele mai multe ori am doar 2-3 ore dormite.
Prezinţi şi rubrica meteo. Eşti mereu la curent cu starea vremii! Îţi speli maşina sau geamurile acasă în funcţie de prognoza meteo sau te mai ia prin surprindere câte o ploaie?
M.C.: Vremea are darul să mă ia prin surprindere și pe mine, chiar dacă stau cu ochii pe prognoză. În ultima vreme se schimbă de la o oră la alta, dar recunosc, anii petrecuți în Anglia m-au antrenat bine la capitolul „adaptare la neașteptat”.
Așa că nu-mi planific vizitele la spălătorie. De fapt, ca să fiu sinceră, nu le planific deloc. Am noroc cu iubitul meu, care se ocupă de asta, iar eu îi sunt tare recunoscătoare.
Dacă ar fi să fii un anotimp, care ar fi acela şi de ce?
M.C.: Primăvara și începutul de toamnă. Nu mă pot decide. (râde)
Ce pasiuni sau hobby-uri te definesc?
M.C.: Nu mai e un secret pentru nimeni: am o pasiune pentru modă și estetic. Apropiații mă găsesc adesea la „vânătoare” de haine și reduceri — un sport de anduranță pentru mine. Pentru unii poate părea superficial, dar pentru mine moda este o formă de exprimare. Mă ajută să transmit cine sunt și cum mă simt într-o anumită zi.
În plus, am descoperit colajele și designul grafic, o zonă unde îmi pot exprima latura creativă. Îmi place să combin imagini, culori și texturi, să creez vizualuri care spun o poveste. Creativitatea digitală e un hobby care mă relaxează, dar și o modalitate de a-mi pune amprenta personală în tot ce fac.
Cum te relaxezi, care e locul unde îţi încarci bateriile?
M.C.: Muzica mă relaxează enorm. Sunt rare momentele în care nu ascult ceva, indiferent de context.
De asemenea, mă relaxez cu tot ce ține de activități creative. Îmi place să pun laolaltă estetici diferite și să creez vizualuri care spun o poveste. Creativitatea digitală e pentru mine ca o terapie, la fel de eficientă ca o oră de sport. Căci, da, alergatul și fitnessul sunt armele mele de încredere împotriva stresului. La fel și shopping-ul — parte terapie, parte hobby.
Dacă ar fi să te descrii într-un titlu de ştire, care ar fi acela?
M.C.: De la snooze la breaking news. Nu trebuie să te naști matinal ca să cucerești matinalul.
credit foto: TVR, arhiva personală Maria Chirită
