Hărțuirea morală la locul de muncă reprezintă o problemă globală, recunoscută și reglementată la nivel european și național. Deși mulți angajați se confruntă cu această formă de abuz, teama de represalii sau de stigmatizare îi determină adesea să nu raporteze incidentele.
Care sunt drepturile celui care se simte hărțuit, care sunt etapele reclamării faptei și ce dovezi sunt admise atunci când se ajunge în instanță? Cum recunoaștem un caz de hărțuire morală și ce putem face atunci când respectul și demnitatea sunt încălcate? Este suficient cadrul legal actual pentru a proteja salariații? Răspunsul, în ediţia de joi, 13 noiembrie, a emisiunii ,,Oamenii și legea”. .
În direct, de la ora 09:00, invitatul Mihaelei OLARU este Cristian JURA, avocat.
.
Constituie hărțuire morală la locul de muncă și se sancționează disciplinar, contravențional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme: conduită ostilă sau nedorită; comentarii verbale; acțiuni sau gesturi.
.
Răspunderea disciplinară intervine în condițiile legii și ale regulamentului intern al angajatorului, acesta având obligația de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii și combaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unității de sancțiuni disciplinare pentru angajatii care săvârșesc astfel de fapte.
.
În ceea ce privește etapele pe care le poate urma victima actelor de hărțuire morală la locul de muncă, aceasta poate aborda direct presupusul hărțuitor sau, dacă nu-l poate aborda direct poate informa superiorul ierarhic al presupusului hărțuitor despre comportamentul nedorit și deranjant. Ulterior, victima poate informa persoana responsabilă sau comisia de primire și soluționare a cazurilor de hărțuire asupra oricăror acțiuni sistematice sau repetate și poate încerca soluționarea amiabilă a cauzei. Dacă această procedură eșuează, victima poate sesiza instanța de judecată.
.
Ne puteţi trimite comentarii, întrebări, sugestii şi propuneri de teme prin mesaj la numărul de WhatsApp 0728.754.133 precum şi la adresa de e-mail oameniisilegea@tvr.ro..
***
Moderator
av. Mihaela OLARU
Echipa redacțională
Raluca AMZĂR
Liliana VĂDUVA
Producător
Mihaela GRECU
.
Credit foto: Arhiva emisiunii „Oamenii şi legea” - Raluca AMZĂR
.
