loader
Foto

Metafora "prostul satului" în era digitală. Nimeni nu mai ascultă | VIDEO

RECOMANDARI  TVR2 

Ediția de luni 7 aprilie a emisiunii "Educația la putere" explorează o problematică centrală a societății contemporane: criza autorității cognitive și morale, amplificată de abundența informațională și democratizarea excesivă a comunicării.

 

Monica Ghiurco
Educația la putere

Profesorul universitar Dumitru Borțun identifică o tendință alarmantă spre "epoca post-adevărului," caracterizată prin preferința pentru credințe personale, conform dorințelor, în detrimentul faptelor obiective.
.

.
Relativizarea adevărului, alimentată de rețelele sociale și de diseminarea necontrolată a informațiilor, erodează încrederea în experți și autorități legitime, creând o "cacofonie generală" în care nimeni nu mai ascultă și nimeni nu mai aude.

Fenomenul este analizat ca un efect conjugat al accesului neîngrădit la comunicare și al democratizării excesive a exprimării.

În timp ce libertatea de exprimare este un pilon al democrației, paradoxal, ea a permis "prostului satului," cum plastic spunea Umberto Eco, să își facă auzită vocea, contribuind la proliferarea opiniilor nefondate și a pseudoștiinței.

Prin urmare, fragmentarea autorității și pierderea criteriilor obiective de validare a cunoștințelor reprezintă o provocare majoră pentru educație și pentru capacitatea societății de a lua decizii informate și responsabile.

Rămâne crucială dezvoltarea gândirii critice și a abilităților de discernământ pentru a naviga în acest peisaj informațional complex și pentru a restabili valoarea adevărului și a expertizei.

Dumitru Borțun înțelege prin metafora "prostul satului" un personaj marginalizat ale cărui opinii sunt constant ignorate. Într-o lume idilică, acest personaj ar rămâne limitat la spațiul circumscris al satului. Însă, era digitală a creat o realitate nouă, în care "prostul satului" are acces la o platformă globală.

Accesibilitatea, deși cu potențial democratic, are și un revers: facilitează formarea unor comunități online unite nu de înțelepciune, ci de neinformare sau de interpretări eronate ale realității. Astfel, părerile nefondate, amplificate de algoritmi și de lipsa spiritului critic, pot câștiga influență, afectând chiar deciziile și percepțiile societății.

Soluția, contrar aparențelor, nu constă în cenzurarea acestor voci, ci în cultivarea unui nivel superior de educație și spirit critic. Este crucial să încurajăm ascultarea activă, respectul pentru opiniile divergente (chiar și cele incomode) și, mai ales, înțelegerea complexității comunicării interumane.

Dar dincolo de unele paradigme și analize psihologice și sociologice oferite de mediul universitar, fenomenul perceput drept "prostul satului" poate fi interpretat în egală măsură ca un instrument fabricat și folosit în dinamica politică și geopolitică, care contribuie la menținerea unor structuri de putere existente. Perspectiva, deși mai puțin discutată, sugerează o strategie pentru perpetuarea unor ierarhii și inegalități.

La nivel politic intern, imaginea "prostului satului" poate servi ca element de contrast, accentuând, prin antiteză, competența și legitimitatea elitei conducătoare. Prezența percepută a incompetenței la nivel popular permite o mai facilă justificare a deciziilor de sus, prezentate ca fiind necesare pentru a ghida o populație considerată incapabilă de raționamente complexe. În plus, concentrarea atenției asupra "prostului satului" distrage de la problemele structurale reale, oferind o țintă ușoară pentru batjocură și dispreț, în loc de a analiza cauzele profunde ale marginalizării.

La scară geopolitică, această dinamica se poate manifesta prin stereotipuri și generalizări despre națiuni sau grupuri etnice considerate "mai puțin dezvoltate" sau "incapabile de autoguvernare". Percepția, cultivată prin propaganda și dezinformare, poate legitima intervenții externe, controlul resurselor și impunerea unor modele politice considerate "superioare". "Prostul satului" devine, astfel, un pretext pentru menținerea unor relații de dependență și inegalitate între state sau regiuni.

Prin educație permanentă și accesibilă, o conștientizare critică a acestor mecanisme este esențială pentru a depăși stereotipurile și a construi o societate mai echitabilă și justă.

.

Educația la putere: Metafora "prostul satului" în era digitală. Nimeni nu mai ascultă, luni, 7 aprilie, ora 22.05, TVR 2 și TVR+

Moderator Monica Ghiurco

.

Logo

 
Bobul masculin, speranță românească pe pista legendară Eugenio Monti

Echipajul condus de Mihai Tentea, care va reprezenta România la Jocurile Olimpice de Iarnă 2026, intră în competiție începând de luni, 16 ...

„Albania – secretul din Balcani”: o lume redescoperită, la TVR INFO

Învăluită în mister, Albania este un teritoriu cu o istorie tumultuoasă. De la munţii impunători din Nord până la ţărmurile sălbatice ale ...

„Caviar Connection” - Documentarul ce dezvăluie complexitatea corupției și a puterii politice

Documentarul de investigație „La Caviar Connection”, o producție franceză de referință ce propune o incursiune de tip thriller în culisele ...

Povestea din ochii lor

Lumea animalelor e plină de emoție, de povești și de lecții despre iubire. Doar că, uneori, omul uită că dragostea pentru un animal înseamnă și ...

Eurovision România: Juriul a decis zece finaliști ai Selecției Naționale

Joi, 12 februarie, la Telejurnalul de la ora 20.00, în direct la TVR 1, TVR INFO și pe tvrplus.ro, am aflat finaliștii deciși de Juriul Selecției ...

Cât câștigă Big Tech de pe urma fraudelor online? Vineri, la „Breaking Fake News”

În aceeaşi ediţie, despre conspirația Gates-Epstein şi despre „femeile” dezbrăcate de Grok. Pe 13 februarie, de la 18.45, Marian Voicu ne ...

Schiul alpin românesc, între tradiție și viitor la Milano Cortina 2026

Schiul alpin rămâne una dintre cele mai iubite și spectaculoase discipline din programul Jocurilor Olimpice de iarnă, iar România continuă să își ...

Relațiile disfuncționale, impact măsurabil asupra performanței profesionale și a stabilității economice

Rata divorțurilor și a problemelor de sănătate mintală crește de mulți ani, iar înțelegerea mecanismelor psihologice din spatele vieții de cuplu ...

Cum trăiește Mihnea Spulber performanța olimpică la Milano–Cortina 2026

Aflat în competiție la sărituri cu schiurile, sportivul transformă emoțiile și efortul în curaj și determinare, în lupta sa pentru excelență la ...

Drumul sportivului Alexandru Ștefănescu spre Milano–Cortina 2026

La 26 de ani, schiorul român se află la a doua participare olimpică, cu amintirile din Beijing și speranțele unui viitor strălucit pe pârtiile ...

Tricolorii pe pârtiile olimpice: România mizează pe tinerețe și experiență la schi alpin, la Milano–Cortina 2026

Alexandru Ștefănescu și Sofia Moldovan reprezintă România în probele tehnice, într-o ediție olimpică pe care comentatorul TVR Cristian Mîndru o ...

NHL revine la Jocurile Olimpice: Turneul masculin de hochei de la Milano-Cortina 2026, spectacolul suprem pe gheață

După 12 ani de absență, cei mai buni jucători ai lumii se întorc la Olimpiadă. Canada, SUA, Finlanda și Suedia conduc lista favoritelor într-un ...

Premieră pentru Team Romania: snowboard la Jocurile Olimpice de Iarnă Milano Cortina 2026

Unul dintre cele mai spectaculoase şi noi sporturi de iarnă olimpice, snowboard-ul cunoaște o premieră istorică pentru România: debutul la ...

Proiectul-pilot privind evidența timpului de muncă al artiștilor, retras

Lumea artistică din România marchează o victorie temporară în urma tensiunilor cu Ministerul Culturii, după ce ministrul Demeter András a anunțat ...

2026, noul 2016 ? Spațiul nesfârșit deasupra noastră și apropierea dintre noi

Este o încercare colectivă de a evada din prezent? Pentru mulți, 2016 reprezintă ultimul an al inocenței digitale. Oamenii prezenți în online par ...