loader
Foto

(P) Terapia Gestalt: cum funcționează și pentru cine este potrivită

RECOMANDARI

Terapia Gestalt este o formă de psihoterapie centrată pe conștientizarea trăirilor din momentul prezent. A apărut în anii ’40, dar rămâne extrem de actuală, mai ales pentru persoanele care simt că „nu sunt conectate la ele însele” sau că funcționează pe pilot automat. În loc să analizeze trecutul în mod izolat sau să caute cauze teoretice, această terapie aduce atenția asupra modului în care gândim, simțim și ne mișcăm chiar acum.

 

Ce înseamnă acest lucru, mai exact? În loc să vorbești doar despre ceea ce simți, ești încurajat să intri în contact direct cu trăirile tale din prezent – să observi cum reacționezi și cum comunici,. Terapeutul nu este un simplu observator, ci un partener activ în acest proces de explorare.

De unde vine și ce presupune terapia Gestalt

Fondatorii terapiei Gestalt, Fritz Perls și Laura Perls, au combinat idei din psihanaliză, fenomenologie și filozofie existențială. Cuvântul „Gestalt” vine din limba germană și înseamnă „formă” sau „configurație” – ideea de ansamblu complet, trăit ca o totalitate, nu ca o colecție de părți separate.

În terapia Gestalt, accentul cade pe:

  • aici și acum– prezentul este singurul punct real de schimbare
  • responsabilitate personală– nu în sens de vină, ci de asumare activă
  • dialog autentic– între client și terapeut, ca o relație reală, nu formală

Clientul este încurajat să observe nu doar ce spune, ci cum o spune: ce cuvinte folosește, ce expresie are pe față, cum își mișcă mâinile, ce reacții apar în corp. Acestea sunt informații la fel de importante ca gândurile.

Cum funcționează o ședință de terapie Gestalt?

Ședințele nu urmează un protocol rigid și nu există un „chestionar” sau o listă de pași. În schimb, psihoterapeutul creează un cadru în care clientul poate explora liber ceea ce trăiește, cu accent pe prezență, contact și experimentare.

Pot fi folosite unele tehnici specifice, precum:

  • Dialogul cu părți ale sinelui– clientul poate vorbi „cu voce tare” cu o parte din el (ex: partea care se teme vs. partea care vrea schimbare)
  • Scaunul gol– o metodă simbolică în care persoana își imaginează că are în față pe cineva cu care are un conflict nerezolvat
  • Exerciții de conștientizare corporală– pentru a observa tensiunile, blocajele și emoțiile care apar în corp în timp real

Scopul nu este să „repari” ceva, ci să devii conștient de cum trăiești – și din acea claritate pot apărea schimbări autentice.

Pentru cine este potrivită terapia Gestalt?

Terapia Gestalt este potrivită pentru persoanele care simt că s-au deconectat de propriile trăiri, care au dificultăți în exprimarea emoțiilor sau se simt blocate în relații. Este adesea aleasă de cei care se confruntă cu anxietate, apatie, vinovăție sau un sentiment vag de lipsă de sens.

Poate fi deosebit de valoroasă pentru cei care au mai făcut terapie și simt nevoia unei abordări mai vii, mai experiențiale. Totuși, în cazuri acute – precum episoade psihotice sau depresii severe – nu este forma recomandată inițial, ci doar ca parte a unui proces terapeutic mai complex.

Ce o diferențiază de alte forme de terapie?

Spre deosebire de alte forme de terapie, abordarea Gestalt nu se axează exclusiv pe trecut, dar nici nu îl evită. Îl aduce în prezent, acolo unde schimbarea este posibilă. Nu urmărește soluții rapide, ci cultivă conștientizarea profundă a felului în care trăiești, gândești și simți aici și acum.

În loc să ofere explicații din exterior, Gestalt creează condițiile în care sensurile apar din propria experiență. Este o terapie care vede persoana ca întreg – minte, corp, emoție și relație – iar uneori, simpla conștientizare sinceră a ceea ce trăiești devine primul pas real spre schimbare.

Cum te poate ajuta un psihoterapeut specializat în Gestalt

Un psihoterapeut care lucrează în abordarea Gestalt nu vine cu rețete prestabilite. El creează un spațiu sigur în care ești încurajat să simți, să exprimi, să explorezi. Relația terapeutică devine un teren de experimentare, în care înveți să fii mai prezent și mai conectat cu propriile nevoi.

 

Sursa imagine: pexels.com

Logo

 
Povestea din ochii lor

Fiecare animal are o poveste — unele pline de suferință, altele de speranță, dar toate vorbesc despre aceeași nevoie: iubirea și respectul față ...

 Parlamentul, pe ultima poziţie în topul instituţiilor în care românii au încredere

Potrivit celui mai recent studiu realizat de INSCOP la începutul anului 2026, românii continuă să își pună cea mai mare bază în instituțiile pe ...

Sania românească, pe drumul olimpic spre Milano Cortina 2026

Folosită din cele mai vechi timpuri ca mijloc de transport sau formă de distracție, sania a evoluat treptat într-o disciplină sportivă ...

„Eurovision – viziune și misiune”

Dezbatere pro și contra Eurovision. Televiziunea Română găzduiește vineri, 30 ianuarie, de la ora 21:00, un talk-show despre rolul celui mai ...

Davos și „Noua ordine mondială”, în dezbatere la „Breaking Fake News”

În aceeaşi ediţie, despre „Consiliul păcii” al lui Donald Trump, dar şi despre acuzaţiile de „românism” aduse Maiei Sandu. Pe 30 ianuarie, de la ...

Cum transformăm educația și cercetarea în competitivitate economică

Vineri, 30 ianuarie, de la ora 18:15, la TVR 1, Narcis POPESCU îl are ca invitat pe acad. IOAN-AUREL POP, preşedintele Academiei Române.

De la fan, în juriul Eurovision. Elena Popa: „Cred că publicul așteaptă freshness, aşteaptă emoție”

TVR a dat startul înscrierilor la Eurovision România 2026 pe 14 ianuarie, iar după încheierea perioadei de înscrieri, cei șapte jurați ai ...

Marius Dia: „Să evităm acel clișeu de piesă românească – Dracula, Transilvania, muzică populară, acordeon, vioară și așa mai departe – și să încercăm să venim cu ceva mai puternic”

Compozitorul, producătorul și reprezentantul A&R Marius Dia face parte, anul acesta, din juriul Selecţiei Naţionale Eurovision. Într-un ...

Cristian Marica Rădoi: „În 3 secunde trebuie să spui ceva, ca să existe un soi de cârlig să te atragă și să rămâi legat de acea piesă muzicală”

Răbdarea publicului a scăzut la 3 secunde. Dacă nu ai un “hook” imediat, piesa e pierdută. Redactor-şef și music playlist manger al Radio România ...

Andreea Balan: „La Eurovision caut tot, pentru că Eurovision este despre piesă, despre voce, dar și despre show!”

Este una dintre cele mai respectate și longevive artiste din industria muzicală românească, iar anul acesta face parte din juriul Eurovision ...

Doru Ionescu: „Piesa care ne va reprezenta la Eurovision trebuie să personalizeze măcar 1% România”

Cunoscut jurnalist și producător TV, Doru Ionescu se alătură, în premieră, juriului Selecției Naționale Eurovision România. Cu o experiență de ...

Andrei Tudor: „Cred foarte mult şi mizez pe pregnanţa refrenului”

Fost participant la Eurovision Song Contest şi colaborator al unor voci de legendă din industria muzicală internaţională, Andrei Tudor face ...

Monoir: „Trăim o perioadă în care contează foarte mult cât de catchy e o piesă, chiar dacă e cheesy”

Cu peste 15 ani de experiență în producție și compoziție, Cristian Tarcea, cunoscut ca Monoir, este unul dintre juraţii Selecției Naționale ...

„A fost odată...Tudor Vornicu” – povestea omului care a făcut istorie pe micul ecran

Un perfecționist, vizionar și unul dintre oamenii care au schimbat definitiv fața televiziunii românești! Tudor Vornicu, cel de la nașterea ...

Monica Bucur, vocea patinajului artistic la Jocurile Olimpice Milano Cortina 2026

Cu un timbru cald şi uşor de recunoscut încă de la primele cuvinte, Monica Bucur ne va purta pe gheaţa olimpică de la Milano Cortina 2026, cel ...