Decorarea militarului Ion Vasile Banu, din cadrul Regimentului 89 Infanterie, singura persoană omagiată de către președintele Nicușor Dan cu ocazia Zilei Naționale a României, a readus în spațiul public discuția privind asumarea de către autorități a trecutului țării și a responsabilității față de memoria victimelor Holocaustului din România.
Regimentul 89 Infanterie, din care a făcut parte col. (rtr.) Banu, a fost implicat într-un schimb de focuri cu civili evrei, în timpul Pogromului de la Iași, în 28 iunie 1941, după cum arată documente oficiale, însă, pentru Ministerul Apărării Naționale (MApN), episodul nu a fost nimic altceva decât o luptă a soldaților români cu „evreii comuniști”, finalizată cu „intervenția poliției române și germane (naziste, n.r.) care îi arestează pe cei implicați (...) vinovații au fost executați imediat”. Teza „evreilor comuniști” a fost folosită în perioada Guvernului Antonescu ca pretext pentru declanșarea Holocaustului.
Pentru MApN, relatarea acestui episod al focurilor trase asupra civililor evrei din noaptea de 28 iunie 1941, când știm că era în desfășurare Pogromul de la Iași, nu este parte a Holocaustului, ci este un incident izolat.
Explicația Ministerului Apărării Naționale a fost oferită la solicitarea tvr.ro, după ce am cerut mai multe informații despre decorarea militarului Ion Banu și istoria Regimentului 89 Infanterie. Reamintim că, după decorarea veteranului Banu de către președintele Dan, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a publicat o serie de documente de arhivă care arată că acest regiment a fost implicat în lupte cu civilii evrei, atât în timpul Pogromului de la Iași, cât și pe linia frontului.
Site-ul tvr.ro a trimis o cerere similară și Administrației Prezidențiale a României, care, însă, s-a rezumat să transmită sec că responsabilitatea propunerii persoanei propuse pentru decorare și verificare a activității acesteia revine Ministerului Apărării, înșirându-ne legile în baza cărora se fac decorațiile.
O declarație ce rezumă complet întreaga situație a fost oferită tvr.ro de către istoricul Alexandru Florian, directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”: „Poate cel mai greu de înțeles este faptul că, deși documentează evenimente care se înscriu în perioada de desfășurare a Pogromului, una dintre concluzii (ale MApN, n.r.) contrazice flagrant faptele: «Subliniem faptul că Regimentul 89 Infanterie nu a participat la Pogromul de la Iași din perioada 28-30 iunie 1941».
Considerăm că decorarea lui Vasile Banu a fost un bun prilej pentru a mai adăuga o piesă în tentativa de a întregi imaginea Pogromului de la Iași. În același timp, s-au documentat noi episoade în care unități ale armatei au desfășurat acțiuni antisemite”.
Col. (rtr.) Ion Vasile Banu a murit la finalul anului 2025, decorat cu Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler.
„Aceasta este singura decorație conferită cu prilejul zilei de 1 Decembrie, un gest simbolic, prin care aducem un omagiu întregii generații de eroi care au scris cu sângele lor destinul țării noastre”, a subliniat, atunci, Nicușor Dan.
Reamintim că, în premieră, sondajul anual al Institutului „Elie Wiesel” privind situația antisemitismului în România arăta că, în 2025, evreii au trecut pe primul loc în clasamentul raporturilor de respingere a minorităților etnice de către majoritate, cu 11 la sută care mărturiseau o „frică față de evrei”, față de 5 la sută în 2021, o dublare a procentului în doar patru ani. S-a menținut percepția distorsionată asupra Holocaustului din România, cu doar 5 la sută din respondenți care au indicat România drept una din țările unde a avut loc Holocaustul (întrebare deschisă). Numai 28 la sută din acești 5 la sută au știut că în România au avut loc crime în masă împotriva populației evreiești.
Românii considerau în continuare Germania nazistă principala responsabilă pentru uciderea evreilor din România (32% în 2025, față de 53% în 2021), iar lui Ion Antonescu i-au diminuat și mai mult responsabilitatea: 16 la sută îl indicau vinovat în 2025, față de 31 la sută, în 2021.
Parte din Regimentul 13 participă la Pogrom, dar concluzia MApN este că nu a participat
Într-un prim răspuns transmis de Ministerul Apărării Naționale, la solicitarea tvr.ro, în 5 ianuarie 2026, am aflat că procedura privind decorarea veteranului de război Ion Banu a fost inițiată la propunerea Filialei Dâmbovița a Asociației Naționale a Veteranilor de Război (ANVR), prin Secția asistență veterani de război, din cadrul Departamentului pentru relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului din cadrul MApN, și înaintată către Administrația Prezidențială.
MApN a transmis atunci și că „din analiza documentelor puse la dispoziție de depozitul central de arhivă „General Grigore Constandache” rezultă, fără echivoc, faptul că domnul col. (rtr.) Banu Ion a participat la Campaniile din Est și din Vest din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în cadrul Regimentului 89 Infanterie, parte a Diviziei 13 Infanterie. Nu au fost identificate date sau informații conform cărora atât Regimentul 89, cât și militarul ar fi fost implicați în Pogromul de la Iași din 28-30 Iunie 1941, în acțiuni îndreptate împotriva evreilor din perioada luptelor duse pentru cucerirea Odesei sau în orice alte acțiuni sau activități care să aducă atingere onoarei și demnității de militar”.
După primirea acestui răspuns, am trimis către Ministerul Apărării rezultatele cercetării făcute de istoricii Institutului „Elie Wiesel”, care arată că, potrivit documentelor disponibile chiar în arhiva MApN, o parte din regimentul 89 a participat, în timpul Pogromului de la Iași, în lupte cu civilii evrei, sub motivul că ar fi fost „comuniști evrei”. Totodată, documentele găsite în arhivele militare de istorici mai arată că militarii din acest regiment au continuat să aresteze civili evrei, în special femei și copii, și când au trecut de Iași, în Basarabia, documentele vorbind despre „suspecții evrei”, precum și după ce au avansat dincolo de Nistru. Mulți dintre acești prizonieri evrei nu se mai întorceau niciodată acasă, fiind uciși, după cum ne-a explicat dr. Marius Cazan, din cadrul Institutului „Elie Wiesel”, cercetătorul care a descoperit în arhivele militare aceste documente.
Într-un al doilea răspuns, mult mai amplu, primit în 9 ianuarie 2026, MApN a prezentat situația bătăliilor la care au participat militarul Ion Banu și Regimentul 89 Infanterie, precum și o serie de concluzii. Ministerul Apărării Naționale menționează că nu a reușit să identifice informații nominale despre luptele la care a participat Ion Banu, însă din foaia sa matricolă rezultă că a participat atât la Campania din Est, cât și la Campania din Vest, luptând pentru eliberarea Basarabiei în 1941 și pentru eliberarea Ardealului de Nord în 1944.
Despre Campania din Est, știm că „Regimentul 89 Infanterie a desfășurat misiuni atât în Campania din Est cât și în Campania din Vest din cel de-Al Doilea Razboi Mondial, astfel, Regimentul 89 Infanterie a trecut Prutul la data de 01.07.1941, participând la eliberarea Basarabiei și, după trei săptămâni, trece la traversarea Nistrului la data de 24.07.1941 și continuă luptele pe teritoriul Ucrainei, până la cucerirea Odesei, la data de 16.10. 1941”, potrivit MApN.
Referitor la Pogromul de la Iași, Ministerul Apărării citează mai multe documente ale Regimentului 89, aflate în Depozitul central de arhivă „General Grigore Costandache”, care menționează următoarele:
- „La trecerea prin Iași în noaptea de 28 iunie 1941 - chiar în centrul orașului - Regimentul este atacat cu focuri de către comuniști evrei. Cu această ocazie - Batalionul I se distinge și prin intervenția sa promptă - cuiburile de rezistență comuniste sunt repede nimicite și Regimentul își continuă marșul în perfectă ordine.” („Istoricul asupra luptelor duse de Regimentul 89 Infanterie în Campania româno-germană contra bolșevismului”).
- „Registrul jurnal de operații al Regimentului 89 Infanterie, consemnările din data de 28 iunie 1941: (...) Marșul a decurs în cea mai perfectă ordine până la Iași.
La traversarea orașului, în momentul când Batalionul I Infanterie ajunsese în dreptul Liceului Militar; a fost primite cu focuri de armă trase din clădiri, de către jid*ni și comuniști notorii. Au fost ușor raniți 5 soldați din Compania 1-a, precum și 2 cai. După primul moment de surprindere, coloana a deschis un foc violent asupra jid*nilor; apoi a intervenit poliția română și germană, arestându-i. Cei vinovați au fost executați imediat. […]
- Regimentul și-a continuat apoi marșul în cea mai perfectă ordine, astfel ca la intrarea în satul Cârligul, Regimentul a dat urmatorul […Ordin de staționare nr. 16 din 28 iunie 1941 ora 22.40…]”.
În urma parcurgerii acestor documente de arhivă, în care se menționează că soldații au împușcat „j***ani și comuniști” (nici măcar nu a fost folosit termenul de „evrei” în documentele oficiale), Ministerul Apărării Naționale a ajuns la concluzia că „Regimentul 89 Infanterie nu a participat la Pogromul de la Iași”.
MApN a mai transmis, în răspunsul pentru tvr.ro, că veteranul de război Ion Banu a făcut parte din efectivele Companiei Cercetare a Regimentului 89 Infanterie, că ordinele stricte privind timpul și ordinea de deplasare primite de regiment „fac imposibilă implicarea militarului în cauză în schimbul de focuri consemnat pe timpul deplasării, la care au participat militarii Batalionului I Infanterie (militarii răniti fac parte din Compania I din organica Batalionului)”, că „militarii Batalionului I lnfanterie au deschis focul violent împotriva celor care îi atacau”, „evenimentul se incheie prin intervenția poliției române și a celei germane care îi arestează pe cei implicați. Vinovații au fost executați imediat” și „Regimentul și-a continuat apoi marșul în cea mai perfectă ordine”.
Ministerul Apărării ne-a mai comunicat și că „numitul Banu Ion, ca cetățean integrat într-un sistem social, a executat ordinele primite, pe cale de consecință, și-a îndeplinit îndatoririle față de țară. Subliniem faptul că nu sunt consemnate în actul citat aplicarea unor pedepse disciplinare ca urmare a nerespectării ordinelor militare”, dar și că Regimentul 89 nu a participat la Pogromul de la Iași, pentru că doar Regimentul 13 Dorobanți și Regimentul 1 Transmisiuni din Divizia 14 sunt menționate ca fiind implicate în lucrarea „Pogromul de la Iași 28 - 30 iunie 1941 - prologul Holocaustului din România” , a lui Jean Ancel.
„Singurele informații identificate referitoare la Divizia 13, ca eșalon superior al Regimentului 89 Infanterie, se regăsesc în aceeași lucrare, dupa cum urmează: „Divizia a 13-a Infanterie româna comunică faptul că a primit de la Ministerul de Interne Român ordinul de a restabili ordinea și liniștea în Iași și că a direcționat catre Iași un Batalion care a primit însărcinarea de a ocupa cu o companie gară și cu o altă companie Prefectura Poliției. După părerea comandantului corpului de armata 30 german expedierea către Iași a oricăror noi trupe constituie un pericol, deoarece foarte probabil tulburările se vor amplifica. Din acest motiv divizia a 13-a româna este rugată de a permite trimiterea către Iași a batalionului, totuși, să nu ocupe gara și Prefectura Poliției și să țină trupa unită. În cursul nopții situația se liniștește în Iași. Se solicită din nou pe lânga Armata a 11-a germană instalarea unei comenduiri de garnizoana permanente", a mai susținut MApN.
Ministerul Apărării a mai scris, în răspunsul remis tvr.ro, că „respectă legislația în vigoare referitoare la prevenirea și combaterea antisemitismului și că promovează comemorarea Holocaustului” și că un secretar de stat din MApN face parte din Comitetul interministerial de monitorizare a implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură - 2024 - 2027.
Administrația Prezidențială ne trimite la lege, fără comentarii despre documentele descoperite de Institutul „Elie Wiesel”
În 3 decembrie 2025, tvr.ro a întrebat și Administrația Prezidențială despre controversele iscate în urma decorării col. (rtr.) Ion Banu, iar în 17 decembrie 2025 am revenit cu o solicitare în care am trimis documentele publicate de cercetătorii Institutului „Elie Wiesel”, care arătau că Regimentul 89 a fost implicat în Pogromul de la Iași.
În 13 ianuarie 2026, Administrația Prezidențială a răspuns solicitării tvr.ro enumerând legile în baza cărora se decorează o persoană, fără să facă nici un fel de mențiune despre implicațiile istorice ale unei astfel de decorări: „Propunerea de decorare a fost înaintată de către ministrul Apărării Naționale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicate, cu modificările şi completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 459/2002 privind Ordinul „Virtutea Militară” şi Medalia „Virtutea Militară”, cu modificările ulterioare. Responsabilitatea stabilirii criteriilor de selectare a persoanei propuse la decorare, precum şi de verificare a activității acesteia în condiţiile legislaţiei aplicabile, revine Ministerului Apărării Naționale”.
Istoricul Alexandru Florian: Decorarea lui Banu a fost un prilej de a adăuga o piesă în întregirea imaginii Pogromului de la Iași
Rugat de tvr.ro să comenteze datele prezentate de Ministerul Apărării Naționale, directorul Institutului „Elie Wiesel”, istoricul Alexandru Florian, a remarcat că decorarea lui Ion Vasile Banu a dus la adăugarea unor noi elemente de cercetare care să completeze imaginea Pogromului de la Iași, fiind, totodată, documentate și noi episoade în care unități ale Armatei au desfășurat acțiuni antisemite împotriva populației civile.
Alexandru Florian a arătat că, deși MApN a documentat evenimente care se înscriu în perioada de desfășurare a Pogromului, una dintre concluziile Ministerului Apărării „contrazice flagrant faptele”.
Directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România a mai atras atenția și asupra unor informații oferite de MApN: astfel, trebuie reținut că, potrivit documentelor din arhivele militare, Regimentul 89 a continuat să aresteze evrei și dincolo de Nistru, fiind o practică recurentă a militarilor, iar în arhive încă nu au fost descoperite informații despre modul în care Compania Cercetare, din care făcea parte și Ion Vasile Banu, a interacționat cu populația civilă.
Totodată, Alexandru Florian a comentat și despre limbajul folosit în documentele militare: „Semnatarii răspunsului nu se întreabă cum de știau militarii că civilii erau «jidani și comuniști notorii»”, citând totodată și un raport al prefectului de Iași din perioada respectivă, care a ajuns la concluzia că „se caută de către anumiți indivizi să arunce vina asupra evreilor din oraș cu scopul de a ațâța atât armata germană și română precum și populația creștină contra evreilor, pentru a da loc la uciderea în masă a acestora”, lucru care, de altfel, s-a și întâmplat.
Redăm poziția integrală a directorului Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România, oferită la solicitarea tvr.ro:
„Din răspunsul transmis dvs de către Biroul de presă al MApN, preluat de la Departamentul pentru relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului, din MApN, menționez câteva aspecte, pe care le consider importante:
- Cercetarea arhivistică, până la acest moment, nu a identificat documente privind posibile raporturi directe între Compania cercetare a Regimentului 89, unde a fost înrolat Vasile Banu, și grupuri de populație civilă în decursul activităților militare la care a participat în războiul împotriva URSS.
- Au fost identificate alte unități ale Regimentului 89 care, în anumite situații, au ales confruntarea directă și violentă cu civili, prin folosirea armamentului din dotare. Răspunsul MApN vorbește de episodul Iași din noaptea de 28/29 iunie 1941, unde a fost implicat Batalionul 1.
- Răspunsul MApN se limitează numai la episodul Iași, deși dvs ați transmis instituției link către poziția exprimată de Institutul „Elie Wiesel”, unde se poate lesne observa că în Arhiva MApN se găsesc și alte documente despre contactul represiv antisemit al unor unități ale Regimentului 89. Prin urmare, episodul Iași nu a fost unul singular, practica arestării evreilor a continuat și după ce regimentul a avansat dincolo de Nistru.
- Pentru a documenta evenimentele din Iași, scrisoarea prezintă fragmente din trei surse documentare. La care adaugă unele comentarii. Apreciem, însă, că acestor comentarii le lipsește atât spiritul critic, cât și coroborarea lor cu alte surse istoriografice, pentru ca ele să poată fi descifrate într-un context evenimentelor de atunci. Astfel, cele trei izvoare se contrazic asupra numărului de răniți militari: se vorbește când de trei, când de cinci. Amintim că o cercetare ulterioară a evidențiat faptul că în acea perioadă nu au fost militari răniți internați la spitale în Iași. Fragmentele prezentate vorbesc despre comuniști-evrei care au atacat militarii. Semnatarii răspunsului nu se întreabă cum de știau militarii că civilii erau „jid*ni și comuniști notorii”, așa cum se scrie într-un document.
- Așa cum puteți citi în postarea Institutului, prefectul județului, în urma anchetei desfășurate, consemna că „nu s-a putut prinde nici un individ în flagrant delict. Se crede că focurile de armă sunt opera unor indivizi organizați care urmăresc să producă panică atât printre unitățile germane și române, cât și în sânul populației orașului […] După indiciile obținute până în prezent, se constată că se caută de către anumiți indivizi să arunce vina asupra evreilor din oraș cu scopul de a ațâța atât armata germană și română precum și populația creștină contra evreilor, pentru a da loc la uciderea în masă a acestora”.
- Poate cel mai greu de înțeles este faptul că, deși documentează evenimente care se înscriu în perioada de desfășurare a Pogromului, una dintre concluzii contrazice flagrant faptele: „Subliniem faptul că Regimentul 89 Infanterie nu a participat la Pogromul de la Iași din perioada 28-30 iunie 1941”.
Considerăm că decorarea lui Vasile Banu a fost un bun prilej pentru a mai adăuga o piesă în tentativa de a întregi imaginea Pogromului de la Iași. În același timp, s-au documentat noi episoade în care unități ale armatei au desfășurat acțiuni antisemite”, a transmis directorul Institutului „Elie Wiesel”, Alexandru Florian”, pentru tvr.ro.
Foto: Casă însemnată cu crucea creștină, la Iași, în zilele Pogromului, pentru ca autoritățile să știe să îi ocolească pe locatari. Sursă: USHMM/SRI/CNSAS via Institutul „Elie Wiesel”
