TVR MOLDOVA difuzează, în perioada 24-31 august, filme româneşti clasice, regizate de Sergiu Nicolaescu şi Mircea Drăgan, cu actori precum Amza Pellea, Florin Piersic, Draga Olteanu Matei sau Marin Moraru.
Când filmul vorbeşte pe limba ta, te pregăteşti de sărbătoare! De Ziua Naţională a Republicii Moldova şi de Ziua Limbii Române, marii actori îşi pun inima lor lângă sufletul tău pentru o vară de neuitat!
Din 24 august până pe 31 august, eroul eşti tu, în săptămâna filmului românesc!
Vă prezentăm programul detaliat al filmelor programate: producţii istorice regizate de Sergiu Nicolaescu şi ecranizări după doi autori români, Vasile Alecsandri şi Camil Petrescu, realizate de Mircea Drăgan şi Sergiu Nicolaescu:
DACII
Miercuri, 24 august, ora 21:00
România-Franţa, 1967
Regia: Sergiu Nicolaescu
Scenariul: Titus Popovici
Acţiunea se petrece în anii 86-88 d.Hr, când Domiţian, împăratul roman din aceea vreme, a încercat să cucerească Dacia. Expediţia a fost condusă de generalul roman Cornelius Fuscus. Primul atac al legiunilor romane este respins de daco-geţi. Decebal este dispus să facă sacrificiul suprem pentru a-şi apăra poporul. Fiul său Cotyso este dăruit zeilor spre disperarea lui Decebal şi a fiicei sale, Meda. Septimius Severus, un tânăr roman devotat ţării sale adoptive, va fi pus să aleagă între originile sale de sânge şi cultura în care a fost crescut.
Filmul „Dacii” este lungmetrajul de debut al lui Sergiu Nicolaescu. În distribuţia dramei îi revedem pe Amza Pellea, Sergiu Nicolaescu, Pierre Brice, Emil Botta, György Kovács, Georges Marchal.
"Violenţa unor faze de montaj şi o dinamică a cadrului remarcabilă susţin ritmul spectacolului şi apără filmul de ilustrativism". (Valerian Sava, revista Cinema,1966)
Producţia a fost selectată pentru premiul Festivalului Internațional de Film de la Chicago (1967) și a obținut premiul al III-lea la Festivalul filmului muncitoresc de la Praga(1968).
MIHAI VITEAZUL
Joi, 25 august, ora 21:00
Film istoric în două părți
Partea I - CĂLUGĂRENI
România, 1971
Regia: Sergiu Nicolaescu
Scenariul: Titus Popovici
Cu: Amza Pellea, Olga Tudorache, Irina Gărdescu, György Kovács, Ilarion Ciobanu, Florin Piersic, Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Sergiu Nicolaescu
Filmul evocă principalele momente ale domniei lui Mihai Viteazul: negocierea tronului cu Sultanul, la Constantinopol; refuzul de a plăti tribut; încoronarea de la Alba Iulia; bătălia de la Miraslău; trădarea generalului Basta; refugierea la Praga; bătălia de la Goraslau; uciderea lui Mihai.
Probabil cea mai impresionantă producție istorică din istoria filmului românesc, pelicula realizată în 1970 a intrat după trei ani în circuitul internațional.
În anul 1593, sultanul otoman Murad al III-lea îşi îndrepta trupele conduse de generalul Sinan Paşa către Viena-ultimul obstacol spre o Europă dezbinată. Ca printr-un miracol-repetat de-a lungul secolelor-în drumul acestor armate, cele trei ţări române aveau să joace un rol hotărâtor. În acele vremuri grele a urcat pe tronul Valahiei un om viteaz şi cinstit-Mihai Pătraşcu, ban al Craiovei. Ţara era sărăcită de domnia predecesorului său şi trebuia să plătească o sumă mare de bani către Înalta Poartă. În decembrie 1594 izbucneşte la Bucureşti o revoltă antiotomană, iar creditorii sunt strânşi în casa fraţilor Buzescu-căreia i se dă foc. Uciderea creditorilor este semnalul începerii campaniei antiotomane de la Dunăre a voievodului român. El trimite emisari la Roma pentru a cere ajutorul Sfântului Scaun spre a-i alunga pe turci din Europa, dar ajutoarele vin prea târziu sau chiar deloc.
Finalul primei părţi a filmului îl reprezintă Bătălia de la Călugăreni (13/23 august 1595)
MIHAI VITEAZUL
Vineri, 26 august, ora 21:00
Film istoric în două părți
Partea a II-a - UNIREA
România, 1971
Regia: Sergiu Nicolaescu
Scenariul: Titus Popovici
Cu: Amza Pellea, Olga Tudorache, Irina Gărdescu, György Kovács, Ilarion Ciobanu, Florin Piersic, Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Sergiu Nicolaescu
Turcii îi propun domnitorului Mihai Viteazul să încheie un tratat de pace între Înalta Poartă şi Țara Românească. Mihai refuză oferta tentantă, dorind să unească toate cele trei țări române: Ţara Românească, Ardealul şi Moldova, unde trăiesc „toţi cei care grăiesc limba neamului meu”. Drept urmare, el porneşte campania din Transilvania, trece Munţii Carpaţi şi învinge în Bătălia de la Şelimbăr din octombrie 1599 oştile nobililor transilvăneni. După victorie, Mihai Viteazul intră în cetatea Alba Iulia, fiind primit ca domnitor al Transilvaniei. Apoi, el se îndreaptă spre Moldova-unde domnea Ieremia Movilă, cu ajutorul polonezilor.
În film, lupta dintre armata moldoveană și cea valaho-transilvăneană a lui Mihai nu a mai avut loc, dorinţa moldovenilor de a se uni cu celelalte două țări determinându-i să dezerteze. Astfel s-a realizat unirea tuturor celor trei ţări române. Mihai Viteazul a fost înscăunat drept „Domn al Țării Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei" la Alba Iulia, el fiind recunoscut şi de sultanul otoman ca domnitor al celor trei țări. Această unire nu a ținut însă prea mult; Mihai Viteazul a fost înfrânt în Bătălia de la Mirăslău, din septembrie 1600. Scăpat cu viaţă, fostul domnitor a plecat la Viena şi Praga, sperând să obțină susţinerea împăratului.
PENTRU PATRIE
Sâmbătă, 27 august, ora 21:00, Partea I
Duminică, 28 august, ora 21:00, Partea a II-a
România, 1977
Regia şi scenariul: Sergiu Nicolaescu
Cu: Amza Pellea, George Constantin, Mircea Albulescu, Ilarion Ciobanu, Sergiu Nicolaescu, Emil Hossu, Ion Dichiseanu
Filmul este închinat celor ce şi-au vărsat sângele pentru patrie în anii 1877-1878. Este reconstituită participarea Principatelor Unite, conduse de principele Carol I, la Războiul ruso-turc din anii 1877-1878. În urma deciziilor politice - care au debutat cu proclamarea independenţei României la 9 mai 1877 - şi a celor militare, independenţa României a fost recunoscută de marile puteri în ziua de 13 iulie 1878. Armata română avea să-și facă intrarea triumfală în Bucureşti pe 8 octombrie 1878.
Pentru Sergiu Nicolaescu, pasionat de momentele cruciale ale istoriei , războiul de independență din 1877 a constituit subiectul încă unui film memorabil, cu personaje, figurație și decoruri impresionante.
În 1978, ACIN i-a decernat lui Sergiu Nicolaescu Premiul pentru regie, datorită realizării acestui film.
CUCOANA CHIRIŢA
Luni, 29 august, ora 21:00
România, 1986
Regia: Mircea Drăgan
Cu: Draga Olteanu Matei, Dem Rădulescu, Iurie Darie, Jean Constantin, Ileana Stana Ionescu, Cezara Dafinescu
Revenită acasă de la Paris, Chirița s-a "isprăvnicit" la Bârzoieni! Prilej pentru Draga Olteanu Matei să-și dezlănțuie temperamentul vulcanic într-una din cele mai cunoscute adaptări după clasici, din cinematografia noastră. Cu elemente de farsă, dar şi de vodevil, comedie de moravuri și satiră lingvistică, filmul mizează pe efectul ridicol exterior.
Scenariul semnat de Draga Olteanu Matei este o adaptare a pieselor de teatru ale lui Vasile Alecsandri.
Vasile Alecsandri (1821-1890) a fost poet, dramaturg, folclorist, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România. A scris comediile Chirița în Iași sau două fete ș-o neneacă (1850), Chirița în provincie (1855), Chirița în voiagiu (1865), Chirița în balon (1875).
CHIRIŢA LA IAŞI
Marţi, 30 august, ora 21:00
România, 1987
Regia: Mircea Drăgan
Cu: Draga Olteanu Matei, Marin Moraru, Jean Constantin, Dem Rădulescu, Cezara Dafinescu, Mihai Fotino, Ștefan Tapalagă, Bianca Ionescu
Acum, Chirita urzeşte mari planuri matrimoniale, fiindca "Of, of ce supărare / De-a avea o fată mare!". Nemulţumită de boiernaşii care aspiră la mâna fiicelor ei, ea descinde în Iaşi pentru a le găsi pretendenţi mai de soi. Încurcături, urmăriri, romanţe şi serenade, un adevărat festin de umor şi ironie!
ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE
Miercuri, 31 august, ora 21:00
România, 1980
Regia: Sergiu Nicolaescu
Scenariul filmului este semnat de Sergiu Nicolaescu şi Anuşavan Salamanian, inspirat de romanul lui Camil Petrescu „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”. Anuşavan Salamanian, un apreciat inginer de sunet al cinematografiei noastre, a mai semnat scenariile pentru filmele „Ciuleandra” şi „Osânda”, tot în regia lui Sergiu Nicolaescu.
Vladimir Găitan, Joanna Pacula, Sergiu Nicolaescu, Sebastian Papaiani, Ion Besoiu, Gheorghe Dinică, Colea Răutu, George Mihăiță, Enikõ Szilágyi fac parte din distribuţia filmului care a fost distins de ACIN cu Premiul pentru costume.
„Ultima noapte de dragoste” este un film româno-german din 1980, realizat în două părți - prima intitulată „Ultima noapte de dragoste” şi a doua intitulată „Întâia noapte de război”.
Romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” publicat în 1930 de Camil Petrescu a avut succes de critică, considerat un caz de conștiință în contextul Primului Război Mondial. Nefiind o ecranizare fidelă a romanului, ci doar inspirat de opera literară de la care a împrumutat dialoguri și scene, filmul s-a concentrat pe analiza sentimentelor în contextul conflictului armat. Mai multe nume sunt schimbate față de cele ale personajelor din roman, inclusiv ale soţilor Gheorghidiu: în loc de Ştefan şi Ela, ca în carte, în film avem personajele Tudor şi Lena Gheorghiu.
Filmul nu urmăreşte cu maximă fidelitate firul narativ al romanului, dar reuşeşte să redea zbuciumul celor doi protagonişti-locotenentul Tudor Gheorghiu şi soţia sa Lena, a căror dragoste este întreruptă de începerea Primului Război mondial. Iubirea faşă de tânara şi frumoasa lui soţie începe să se stingă treptat în momentul în care Tudor primeşte o moştenire, iar Lena se transformă în opusul a ceea ce diviniza soţul ei la ea. Pe Tudor Gheorghiu îl macină, în paralel, şi conştientizarea apăsătoare a războiului.
***
Seara ai program de film la TVR MOLDOVA!
Filmele pot fi urmărite livestream pe TVR+.