Aflați despre economia României în așteptarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență, din ediția de vineri, 14 ianuarie, a emisiunii EUROPA VIITORULUI, difuzată la ora 13.00, exclusiv online!
Invitaţii emisiunii au fost:
- Eurodeputatul Dragoş Pîslaru, Grupul Renew Europe
- Conf. Univ. Dr. Ovidiu Dumitru, Decanul Facultăţii de Drept, Academia de Studii Economice, Bucureşti
- Alexandru Tudoroiu, manager firmă privată
La jumătatea lunii decembrie anul trecut s-a aprobat Acordul pentru Regulamentul 883 în Parlamentul European, pentru acces facil și digital la pensie, șomaj și alte drepturi, oriunde ai lucra în UE. Este un acord provizoriu, între Parlamentul European, Consiliul UE și Comisie. Dragoş Pîslaru a detaliat acest document. Primii beneficiari vor fi cei peste cinci milioane de români care lucrează în Europa.
E un demers ce susține mobilitatea și încearcă să clarifice toate drepturile ce derivă din a lucra în Europa: pensii, beneficii familiale, asigurări de sănătate, de șomaj, alocații pentru copii, servicii sociale, pensii de invaliditate, ajutor în caz de accidente... Demersurile în această negociere au început în 2016, potrivit lui Pîslaru, însă mai e de lucru până la a obține rezultate notabile.
Dragoș Pîslaru, în calitate de membru al Grupului Renew Europe, „copilul de suflet” al preşedintelui Macron, a făcut referire la agenda Franţei în cadrul Preşedinţiei rotative a Consiliului UE.
Formațiunile care l-au susținut pe președintele Macron și care și acum sunt implicate în campania electorală, vin alegerile în Franța în luna aprilie, fac parte din Grupul Renew Europe. Relația e una firească de colaborare. Președinția franceză are o serie largă de priorități, câteva din cele mai relevante ar fi: întărirea conceptului de securitate europeană, conceptul de autonomie strategică deschisă industrială și competitivitatea la nivel economic, lucrurile care țin de finalizarea transformării digitale la nivel european, continuarea agendei legate de mediu și transformările climatice. (Dragoș Pîslaru)
Profesorul Ovidiu Dumitru predă dreptul afacerilor. El a abordat subiectul trecerii la o economie verde, vorbind despre riscurile sociale (excluziune socială, șomaj, etc) ale trecerii la economia verde. Se pune problema dacă vor reuși managerii români să-și retehnologizeze companiile astfel încât să devină mai prietenoase cu mediul, dar să își mențină, în același timp, sustenabilitatea economică.
Sunt unul dintre adepții acestei strategii în ciuda criticilor. ... Apreciez curajul UE de a iniția asemenea reforme mai ales privind spre situația energetică a Europei... ici, colo în Europa avem unele resurse, dar depinde foarte mult de alți furnizori, ceea ce ar trebuie să ne îndemne pe toți să ne gândim la această strategie. Sunt multe acte europene, fie directive implementate, fie regulamente, la care companiile românești s-au adaptat destul de rapid. Este nevoie de o implicare a statului fiindcă, fără un anumit ghidaj, nu putem să ne așteptăm ca managerii să se adapteze imediat la chestiuni globale sau de regiune. Mai ales ca vorbim de manageri care poate nu sunt foarte deschisi, care au oarecare experiență, dar le e foarte greu să se adapteze, vorbim de angajați, fiindcă acolo este poate un mai mare risc, după zeci de ani fiindu-le greu să se adapteze unor noi tehnologii. ... Avem directive cu privire la digitalizarea companiilor, cele cu privire la registrul comerțului, de integrare a registrelor comerțului într-unul european, tocmai pentru a facilita comunicarea, accesul la informații cu privire la alte companii, dar și noile directive care țin de transferul companiilor dintr-un stat în alt stat - a precizat profesorul Dumitru.
În calitate de fost consilier parlamentar, Ovidiu Dumitru a expus câteva din motivele reale pentru care programe precum „Casa verde” se blochează an de an: Cred că ține mai mult de educație și de înțelegerea unor asemenea programe și mai puțin de lipsa unor isntrumente, fie că sunt la nivel politic, fie că sunt la nivel de cei implicați: indivizi și instituții. Nu reușim să prgătim aceste programe în timp astfel încât să le vedem utilitatea, iar ulterior să avem un anumit ghidaj. Mă gândesc la programele care au venit pe timp de criză pentru a ajuta anumite domenii, la faptul că statul s-a implicat și a oferit informații.
Alexandru Tudoroiu, un tânăr antreprenor care vrea să reușească în România, a punctat dificultățile pe care le-a întâlnit în activitatea curentă și așteptările pe care le are dinspre Bruxelles.
Ca antreprenor în România, trebuie să faci față multor provocări în fiecare zi. Vorbind contextual și ținând seama de ce s-a întâmplat în ultimii doi ani în România și în lume, cred că au existat extrem de multe promisiuni care te fac să îți stabilești niște planuri și de cele mai multe ori nu se întâmplă. Asta este una din cele mai mari probleme, informația nu ajunge cum trebuie la noi, la antreprenori sau, dacă ajunge, îți oferă anumite speranțe, faci anumite planuri, dar apoi nu se întâmplă nimic. Comunicarea între instituțiile statului și mediul de afaceri mă deranjează destul de tare.
Profesorul Ovidiu Dumitru a expus motivele stagnării lucrurilor cu privire la digitalizarea serviciilor publice.
Dacă nu era pandemia, unele din opțiunile digitale le-am fi avut peste 5-6 ani de zile. Acesta e un proces educațional, așa înveți o societate să se adapteze la noi lucruri. În criză ești forțat să te adaptezi. Rolul statului este de a asigura infrastructura necesară, dar să comunice eficient. (Profesorul Ovidiu Dumitru)
Se vorbește mereu despre un tratament discriminatoriu între investitorii români și străini în favoarea celor din urmă. Alexandru Tudoroiu, ca investitor român, a povestit despre așteptările pe care le are de la guvern, despre aspecte legislative ce pun în dificultate antreprenorii români în comparație cu cei străini.
Dacă vorbim strict de anumite ajutoare care se dau companiilor străine, pur patriotic, aș putea spune că mi-aș dori ca statul român să susțină cel puțin la fel de tare și companiile private românești însă nu aș putea să punctez cu exactitate legea ce ar trebui să se întâmple din acest punct de vedere. Nu am calitate de investitor în România, sunt doar un antreprenor care investesc proprii bani în companiile pe care le dețin. Mi-ar plăcea, în domeniul meu de activitate, să avem anumite facilități fiscale pe care marile corporații le au atunci când își deschid filiale la noi în țară, dar știu că acest lucru nu este posibil pentru că un antreprenor român nu va putea veni cu aceeași putere financiară, cu același număr de locuri de muncă create, dar pentru a ne putea alinia la nivelul statelor din Vestul Europei, cred că e nevoie de un suprot mai mare pe toate domeniile: taxe, facilități fiscale etc.
Emisiunea a adus în fața publicului subiectul PNRR. Adoptarea documentelor la nivel național tocmai s-a încheiat. Pe 13 ianuarie 2022, Comisia Europeană a transferat României suma de 1.9 miliarde Euro sub formă de prefinanțare în cadrul componentei de împrumut a PNRR. România a mai primit 1.8 miliarde e Euro sub formă de granturi, la 2 decembrie 2021. Se estimează că vom primi 29.2 miliarde de Euro din care 14.2 miliarde de Euro granturi și 14.9 miliarde de Euro - împrumuturi. Despre direcțiile de dezvoltare pentru care vor exista linii de finanțare a vorbit eurodeputatul Dragoş Pîslaru.
România este mereu defazată, în întârziere față de dinamica economică europeană. Ei au alocat bani pentru incineratoare, acum nu mai finanțează aceste instalații de recuperare a energiei din deșeuri, noi nu avem niciunul, ei au investit 17 ani în autostrăzi, noi făceam planuri de fezabilitate, mereu contestate. Ei nu mai finanțează autostrăzi, ci căi ferate, noi nu ne pregătim pentru dezvoltarea căilor ferate. Este destin mioritic, incompetență sau ceva mult mai grav? La această întrebare a răspuns profesorul Ovidiu Dumitru.
Ne plângem de unele probleme precum lipsa autostrăzilor, reformarea administrației locale, dar trebuie să înțelegem că noi am intrat mai de curând în Uniunea Europeană, în 2007, există clar o istorie care nu este comună, a noastră și a Vestului, iar noi avem de recuperat destul de mult. Anii trecuți nu am reușit să absorbim ceea ce ne-a fost oferit. De aceea PNRR poate fi o soluție în acest sens... Cred că suntem singura țară care a reușit să obțină pentru infrastructură un buget însemnat, mai mult de 7 miliarde. În ultimii ani rata de absorbție a crescut. Sperăm ca prin PNRR să mai recuperăm din decalaj. Apropo de cauze, putem vorbi de o lipsa de pregătire pentru o altă societate și o altă piață. (Profesorul Ovidiu Dumitru)
O știre de la France Presse, despre migrația masivă a tinerilor din Macedonia este conturată în jurul sloganului: mai bine sclav pe 2.000 de euro în străinătate, decât acasă, pe 300 de euro. Situația este similară și în România. Despre motivele pentru care antreprenorii autohtoni nu pot oferi salarii care să nu mai alimenteze migrația a vorbit Alexandru Tudoroiu.
Răspunsul este simplu: din cauza taxelor. E foarte greu să fii competitiv și să oferi salarii măcar apropiate de cele din vest. Orice companie trebuie să poată să își acopere cheltuielile și să facă un mic profit, dar pentru ca acea companie să poată să își acopere cheltuielile, inlcusiv cele cu angajații, acei angajați trebuie să producă o plus valoare pentru compania la care lucrează. Când nivelul de preț din România este mai scăzut decât cel din Europa de Vest, normal că și marjele comerciale cu care se lucrează sunt mai scăzute. Atunci, evident că și costul cu angajații este mai scăzut. România are un nivel de taxare pentru salarii la unul din cele mai înalte niveluri din Europa, dacă nu mă înșel, ceea ce este descurajant și probabil că de aceea mulți oameni aleg să plece din țară. (Alexandru Tudoroiu)
Luni, 10 ianuarie, Dragoș Pîslaru, co-raportorul Parlamentului European privind Mecanismul de Redresare și Reziliență și implementarea PNRR la nivel european, și Cristian Ghinea, coordonator politici publice USR, fost ministru, care a coordonat elaborarea PNRR, au lansat proiectul „Monitor PNRR”. Despre semnificația acestui proiect a vorbit Pîslaru.
Vreau să precizez că România este pe locul 7 în materie de fiscalitate pe angajat. „Monitor PNRR” este o platformă menită să asigure transparența pentru toți cei care vor să urmărească modul în care cheltuim banii și care este progresul PNRR. Transparența și cheltuirea eficientă sunt două dintre principiile de bază pe care, în Parlamentul European, le-am pus și cadrul regulamentului. (Dragoș Pîslaru)
Emisiunea a surprins și subiectul corupției. Laura Codruța Kovesi spunea recent într-un interviu că nu există diferență între corupția din Vest și cea din Est. Samuel Huntington scria într-o carte: corupția este factor de progres. Analistul George Friedman, într-un interviu pentru TVR 1, a susținut această teză. Atunci de ce la noi în țară nu este ca afară?
Sunt de acord cu ce a spus doamna Kovesi, dar vorbim de state diferite, care s-au dezvoltat și au evoluat diferit. Din punctul meu de vedere un proces de transparentizare va conduce la o scădere a acestui fenomen, digitalizarea este o șansă. (Profesorul Ovidiu Dumitru)
În lume se prefigurează două curente mari politico-economice: globalizarea, așa cum o cunoaștem acum, și suveranismul, o întoarcere către micile companii, micii producători, cu produse bio, care exploatează mult mai puțin natura. Cum va evolua România între cele două curente am aflat de la eurodeputatul Dragoș Pîslaru.
Mott-ul Uniunii Europene este unitate în diversitate. Este firesc să fii deschis la tehnologie și la modul în care societatea evoluează în plan global. Sunt multe lucruri legate de progresele tehnologice care s-au obținut prin acumularea capitalului. La nivelul UE sunt destule măsuri de protejare a micilor producători, de susținere prin granturi ... Mesajele radicale care sunt antiglobaliste, ele nu fac decât să fructifice ignoranța, neștiința, nesiguranța oamenilor cu privire la ce se va întâmpla în viitor și este rolul, în special al politicienilor, de a putea explica mai bine oamenilor că lucrurile care se întâmplă nu sunt unele ce să provoace răul, ci, din contră, avem o perspectivă bună de revenire postpandemie. (Dragoș Pîslaru)
***
Ediţia "Observatori la Parlamentul European" s-a difuzat exclusiv online, pe site-ul www.tvrplus.ro, Youtube (canalul oficial al TVR) şi Facebook (contul oficial al TVR 1).
***
Până la finalul lunii iunie 2022, în fiecare zi de vineri, de la ora 13:00, moderatorul TVR şi invitaţii săi vor urmări şi discuta seria de Conferinţe ale Parlamentului European dedicate viitorului UE. Emisiunea va fi difuzată în direct, din Studioul 4 al TVR, pentru a permite astfel interactivitatea, reacțiile privitorilor. La fiecare ediție, moderatorul va avea în platou un invitat, europarlamentar sau membru al board-ului Conferinţei PE pentru Viitorul Europei, plus alți trei invitați, studenți sau profesori din România şi UE, care se vor alătura dezbaterii prin intermediul platformei Skype. Seria Conferinţele PE va avea opt teme principale, printre care: justiție, drepturile omului, mediu sau digitalizarea UE, fiecare urmând a fi analizată la „Observatori la Parlamentul European”. Cele mai importante idei din cadrul emisiunii se pot constitui în propuneri pentru Viitorul Europei şi vor fi decupate şi postate pe platforma Conferinţele PE.
***
Moderator: Monica Ilie-Prica
Producător: Ion Stavre
