”Folclorul din Maramureș te obligă să te ridici în picioare și să ții ritmul, ceea ce pare valabil și în preajma Corneliei Rednic, o artistă care nu stă pe loc”, spunea realizatoarea “Reţelei de Idoli”, Irina Păcurariu, despre invitata sa de luni, 11 decembrie, de la ora 21:00.
Alături de soţul său, Lupu Rednic, Cornelia interpretează cântece populare din zona Maramureșului. Amândoi sunt din Sighetu Marmației, şi formează de mulţi ani un cuplu de muzică populară specific zonei din care provin - ceteră (vioară) şi zongoră (chitară). Prima filmare au realizat-o în anul 1993, la TVR, iar un an mai târziu erau invitaţi în emisiunea „Cupluri muzicale” în Maramureş, alături de fraţii Petreuş, fraţii Florea, soţii Tudorovici, Florentina şi Petre Giurgi.
Încă de la început, muzica lor a fost apreciată de public. Apoi, s-au mutat în Bucureşti pentru a mai face un pas înainte în carieră. Cornelia Rednic spune că nu s-a îndepărtat însă niciodată de tradiţii şi că îi place să fie o gospodină excelentă, ca mama şi bunica ei. “Asta înseamnă timp şi înseamnă drag. Eu din casă ştiu aşa, de la mama şi de la bunica. Asta nu trebuie să sune a falsă modestie. Să spui că eşti gospodină în ziua de astăzi nu dă prea bine… Te consideră lumea că stai la cratiţă. Astăzi e la modă să fii altfel. Dar n-am ce să fac, sunt de modă veche, aşa cum m-am învăţat acasă. Mi se pare că, pentru o femeie, orice lucru pe care ştie să îl facă este un plus”, explică invitata.
Prin muzica lor, Cornelia şi Lupu Rednic aduc bucurie oamenilor din jur. Întrebată la “Reţeaua de Idoli” de luni, 11 decembrie, de la ora 21:00, despre cum e să fii inima unei petreceri şi să zâmbeşti când e ultimul lucru la care te-ai gândi şi când eşti apăsat de griji, Cornelia Rednic a răspuns: “E parte din mine, nu îmi este greu să zâmbesc. Nu exist altfel. Pot să fiu oricât de tristă. S-au întâmplat şi în viaţa mea multe lucruri. A murit bunica mea şi a trebuit să participăm la prima emisiune dintr-un proiect mare şi de lungă durată. Nu am avut ce să fac, am fost nevoită să vin, iar în scenă am fost artistul care trebuia să fiu. Mi-am dus durerea cu mine în suflet. În general însă, eu sunt un om pozitiv şi vreau să zâmbesc. La un moment dat, la începutul carierei noastre, am fost în Franţa. La Sete şi la Montpellier . Era un mare festival de film şi eram cu regizorul Mircea Veroiu. Totul era nou pentru noi. Era o doamnă româncă, stabilită acolo, care ne tot urmărea. La un moment dat a venit la mine şi m-a întrebat: “Auzi, nu ai obosit să zâmbeşti?”. Am rămas foarte surprinsă şi am spus: “Doamnă, eu nu joc un rol. Eu asta sunt!”.
Cornelia şi Lupu Rednic sunt căsătoriţi de trei decenii, dar se iubesc ca în prima zi. Despre soţul său, cu şase ani mai mare ca ea, interpreta spune că a cucerit-o cu “glume şi ciocolată”. Apoi, completează cu umor: “L-a iubit Dumnezeu că i-a dat o soţie ca mine, aşa îi spun întotdeauna!”.
"Irina Păcurariu: Dar când erai o puştoaică, pentru că te-ai căsătorit foarte devreme cu Lupu, când nici nu împlinisei 17 ani, erai acasă la ai tăi, singură la părinţi….
Cornelia Rednic: Aveau aşteptări de la mine, pentru că niciodată nu i-am dezamăgit. Nu am fost un copil comod, dar cu toate astea am fost cuminte, am învăţat întodeauna bine la şcoală, nu le-am adus ruşine niciodată.
Irina Păcurariu: Cum l-ai întâlnit pe Lupu, aţi fost colegi?
Cornelia Rednic: Nu, Lupu era coleg de muncă cu mama mea şi ne-am întâlnit acolo. Am vorbit şi după şapte luni ne-am căsătorit.
Irina Păcurariu: Nu părea prea repede? Părinţii tăi….
Cornelia Rednic: Cu mama a fost cum a mai fost, cu tata a fost mai greu. Ei nu au avut ceva împotriva lui Lupu, dar au considerat că trebuie să-mi fac o şcoală şi un rost în viaţă şi apoi să mă căsătoresc. Să fie bine aşezate toate. Dar eu le-am spus că vreau să mă căsătoresc. Până la urmă, tata acceptat. Mi-a spus atunci: “Noi te avem doar pe tine şi vrem să fii fericită. Te căsătoreşti, dar trebuie să-ţi continui şcoala. Dacă o să vă înţelegeţi, o să ne bucurăm de voi, dacă nu o să vă înţelegeţi, nu o să fiţi nici primii şi nici ultimii care se vor despărţi”. Şi iată că am adunat 31 de ani de căsnicie".
