De peste 20 de ani, Maria Smarandache trăiește jurnalismul ca pe o aventură în care adevărul, dialogul și tehnologia se întâlnesc zilnic. Fascinată de inteligența artificială, Maria rămâne atașată de conversațiile reale, la o cafea, convinsă că nimic nu poate înlocui discuţia autentică, privirea directă și cuvântul bine cântărit.
De-a lungul carieri, Maria a prezentat numeroase emisiuni și formate TV, a transmis de la cele mai importante evenimente din România, a realizat reportaje și interviuri de profunzime cu personalități marcante din toate domeniile. Acum, o vedem la Telejurnalul de noapte, precum şi la diferite ediţii speciale de la TVR INFO, este unul dintre realizatorii şi prezentatorii emisiunii „Banii, azi”, are o rubrică permanentă în cadrul emisiunii de politică externă „Mapamond”.
Îmbinând rigoarea profesiei cu curiozitatea omului mereu atent la ce se schimbă în jur, jurnalista TVR ne vorbeşte despre cum a debutat în presă, ce înseamnă pentru ea „știri de încredere”, dar şi despre echilibrul dintre carieră și viața personală.
Cum te-ai prezenta în două-trei fraze, ce te defineşte?
Maria Smarandache: Sunt jurnalist la TVR de peste două decenii, mereu în căutarea adevărului care contează, nu doar a celui care face audiență. Cred în forța cuvântului bine cântărit și în jurnalismul care nu doar informează, ci și explică, provoacă, responsabilizează. Mă definesc rigoarea prezentatorului de știri, curiozitatea jurnalistului de teren și convingerea profundă că dialogul rămâne cel mai puternic instrument într-o societate sănătoasă.
Cum ai ales cariera de jurnalist? Cum ai început?
M.S.: Am început în radio, la Radio România Actualități, în timpul facultății de Litere. Acolo am învățat ce înseamnă ritmul știrilor, respectul pentru cuvânt și responsabilitatea față de public. Inițial, drumul meu părea să ducă spre educație în sensul clasic, dar în ultimul an de facultate am înțeles că jurnalismul mi se potrivește mai bine — sau, mai exact, că pot face educație în alt fel.
Pentru mine, jurnalismul este o formă de educație publică. La TVR, în fiecare zi, prin știri, dezbateri și emisiuni, punem întrebări, oferim context, cultivăm gândirea critică. Am ales meseria asta pentru că mă provoacă, mă pune în contact direct cu realitatea și mă obligă să învăț mereu. E mai mult decât o carieră, e un angajament.
Care este visul tău?
M.S.: Am multe, atât personale, cât și profesionale, dar am învățat să le las să crească în liniște. Sunt un om deschis, prezent pe rețelele sociale, conectat la realitate și mereu în dialog cu publicul, dar când vine vorba de dorințele mele cele mai profunde, prefer să le țin aproape, până prind contur. Poate e superstiție, poate e instinct.
În plan profesional, visez la un jurnalism care construiește, care nu doar informează, ci și educă, inspiră, responsabilizează.
Care sunt pasiunile tale? Cum îţi petreci timpul liber?
M.S.: Sunt pasionată de tehnologie și de felul în care ne transformă viața – de la cele mai mărunte gesturi cotidiene, până la marile decizii sociale și politice. Inteligența artificială face parte din acest prezent în schimbare, cu tot ce aduce: oportunități extraordinare, dar și provocări reale. Mă fascinează nu doar potențialul ei, ci și responsabilitatea pe care o presupune. Cred că avem datoria să fim atenți, informați și implicați, pentru ca aceste tehnologii să ne servească, nu să ne domine.
În paralel, mă preocupă educația media și modul în care putem învăța să ne protejăm de dezinformare. Trăim într-un flux continuu de date și conținut, iar capacitatea de a distinge între adevăr și manipulare e esențială.
În timpul liber, caut să echilibrez acest ritm intens. Mă regăsesc în plimbările prin natură sau pe străzile Bucureștiului, unde descopăr detalii, povești și cadre pe care le împărtășesc cu bucurie în postările mele. Fac Pilates, gătesc, citesc, și mai ales îmi iau timp pentru conversații reale, cu prieteni, la o cafea. Pentru că, în ciuda oricărei revoluții tehnologice, nimic nu înlocuiește dialogul autentic.
Cât îţi afectează viaţa tehnologia şi care sunt gadget-urile de care nu te poţi lipsi?
M.S.: Tehnologia este, pentru mine, un partener de lucru, dar și un aliat în viața de zi cu zi. Telefonul a devenit mini-redacția mea portabilă. Îl folosesc pentru a urmări fluxuri de știri, a organiza emisiuni, a nota idei din mers. Laptopul mă însoțește chiar și în vacanță, iar căștile sunt nelipsite, le folosesc pentru muzică, podcasturi sau, uneori, pentru a izola puțin lumea ca să pot gândi în liniște.
Dar relația mea cu tehnologia nu se oprește la redacție. Peria de coafat și aspiratorul care își face treaba singur mă ajută să câștig timp. Ascult muzică la o mini-boxă portabilă și încerc să folosesc gadget-urile în favoarea mea, nu invers.
Cred într-o tehnologie care ne face viața mai ușoară, dar și într-o disciplină digitală: deconectarea e necesară. Doar așa putem rămâne ancorați în prezent și conectați cu adevărat la oamenii și lucrurile care contează.
Pentru ce şi cum militezi/ai milita?
M.S.: Militez pentru o lume accesibilă și echitabilă pentru toți, bazată pe respect și responsabilitate față de natură, față de semenii noștri și față de deciziile pe care le luăm. Cred cu tărie că omul sfințește locul și că nimeni nu s-a născut învățat, dar respect și susțin oamenii care, prin profesionalism și perseverență, își doresc să facă mai bine atât pentru ei, cât și pentru comunitățile din jur.
Aștept și militez pentru responsabilitate și integritate nu doar în mediul antreprenorial, ci și în politica noastră – pentru că deciziile lor ne modelează viețile pe termen lung. Schimbarea începe cu fiecare dintre noi, prin alegeri conștiente și implicare activă, iar vocea noastră trebuie să conteze în toate sferele societății.
Ce te emoţionează?
M.S.: Sinceritatea și curajul de a spune adevărul simplu, fără artificii. Emoția, ca și jurnalismul, nu are nevoie de decoruri sau exagerări. Are nevoie doar de autenticitate, de acea vibrație reală care trezește empatie și înțelegere.
Sunt profund mișcată de povești care ies din tăcere, fie că vorbim despre suferința unui om în nevoie, fie despre nedreptăți care cer să fie îndreptate. Când simt că pot aduce o schimbare, aleg să mă implic, însă mereu cu atenţie/diplomație. Îmi călăuzesc cuvintele și acțiunile după un învățământ pe care l-am primit de la Patriarhul Teoctist: „Fiți înțelepți ca șerpii și blânzi ca porumbeii” - un citat evanghelic.
Cred că adevărata putere stă în echilibrul dintre curajul de a spune lucrurilor pe nume și blândețea cu care construim punți, nu ziduri.
Care dintre studiile făcute de tine până acum îţi sunt de folos în munca de zi cu zi?
M.S.: Am urmat Facultatea de Litere, un loc unde am învățat rigoarea limbajului, profunzimea lecturii și respectul față de idei bine argumentate. A fost o fundație solidă care m-a pregătit nu doar pentru jurnalism, ci pentru orice formă de comunicare responsabilă. Ulterior, am continuat cu studii în domeniul informațiilor și business intelligence, care mi-au oferit o înțelegere strategică a fluxurilor informaționale – o resursă esențială în meseria de jurnalist, mai ales în zona politică, economică și de securitate.
Am fost bursieră în programul JTI pentru jurnalism, experiență care mi-a oferit șansa unui stagiu la Bruxelles – în inima legislativului european și a NATO. Acolo am înțeles concret cum se iau deciziile care ne influențează viețile și cât de important este să le comunicăm corect, echilibrat și clar.
Toate aceste etape m-au format și continuă să mă ajute zi de zi. În jurnalism, învățarea nu se oprește niciodată. Meseria asta mă ține conectată, curioasă și într-un dialog constant cu lumea.
Care dintre emisiunile prezentate de tine până acum ţi s-a potrivit cel mai mult?
M.S.: În toți acești ani, televiziunea nu a fost doar meserie, ci o călătorie prin realitate – trăită, înțeleasă și transmisă. Fiecare proiect m-a format diferit. La „Banii, azi”, vorbesc despre economie pe înțelesul tuturor, despre inițiativă, risc și inovație. Îmi place să pun în lumină oamenii care construiesc România, discret, dar temeinic.
Știrile și edițiile speciale îmi pun în valoare rigoarea, intuiția și capacitatea de a rămâne clară într-un peisaj mereu în mișcare. Îmi place să spun că fac „știri de încredere”, pentru că sunt bine documentate, echilibrate și susținute de fapte. Iar în momentele de Breaking News, simt acel puls viu al meseriei, când totul se scrie pe loc, iar faptele trebuie prezentate exact aşa cum se succed, cu credibilitate, aceasta fiind valoarea cea mai de preţ pentru o televiziune de ştiri.
La „Mapamond”, aducem perspectiva globală, atât de necesară într-o lume care se schimbă de la o zi la alta. Am realizat și „3 Ceasuri Bune”, un matinal cu energie și ritm, și am fost parte din ediții speciale dedicate Zilei Naționale sau Zilei Marinei Militare, unde emoția a mers mână în mână cu responsabilitatea jurnalistică.
Printre momentele care m-au marcat rămân interviurile esențiale: cu Nana Mouskouri, Norman Manea, miniștri, ambasadori sau oameni care, prin gândire și acțiune, schimbă ceva în jurul lor.
Asta iubesc la această meserie: că îți oferă acces la oameni, la idei, la realitatea așa cum este – și îți cere, în schimb, să o prezinți cu onestitate, empatie și discernământ.
Cum a fost prima zi de direct în televiziune?
M.S.: Intensă și memorabilă, dar nu cu emoții paralizante, ci cu o bucurie uriașă. Eram entuziasmată, fericită, conștientă că ajunsesem acolo prin muncă, seriozitate și un concurs câștigat corect. A fost o emisiune live și, deși totul era nou, m-am simțit exact în locul potrivit.
Nu am avut timp de emoții inutile, știam că fiecare cuvânt contează, că în fața camerei nu e loc nici pentru greșeli, dar nici pentru indiferență. Am simțit atunci, pentru prima dată, greutatea frumoasă a responsabilității de a vorbi în numele publicului și pentru el. A fost începutul unui drum pe care îl parcurg cu aceeași seriozitate și pasiune și astăzi.
Ce perioadă a televiziunii iubeşti mai mult?
M.S.: Iubesc eleganța, respectul și rigoarea televiziunii alb-negru, o epocă în care fiecare apariție era un moment de reverență față de public. Totul era atent construit, cu timp pentru documentare, cu respect pentru cuvânt și imagine.
Dar iubesc poate și mai mult perioada pe care o trăim acum, cu toate provocările și agitația ei. Trăim într-un timp al vitezei, al conectivității și al libertății de expresie. Tehnologia ne ușurează meseria, ne oferă acces rapid la informație, instrumente care ne ajută să fim mai eficienți și mai conectați la realitate.
Cred că adevărata provocare a televiziunii de azi este să păstreze calitatea și discernământul de altădată, într-un context care cere reacții rapide și conținut pe toate canalele. Dacă reușim să le combinăm, atunci suntem pe drumul cel bun!
credit foto: TVR
