Cu "Spectacolul lumii" am descoperit că și pe țărmurile nordice, învăluite de cețuri și legende, s-au dezvoltat orașe și puteri " Sub tridentul lui Neptun" , duminică, 21 iunie, ora 7.00, la TVR 3.
Oare de ce ne-am obișnuit să vedem cu ochii gândului albastrul Mediteranei de câte ori auzim numele lui Neptun? Oare nu i-au pus anticii sub oblăduire toate mările lumii?
Cea mai frumoasă fântână din Gdansk e împodobită de statuia zeului mării, iar tridentul acestuia a devenit de multă vreme una din emblemele orașului. Istoria recentă i-a adăugat încă un simbol: imaginea celor trei cruci legate între ele prin ancore, monumentul ce marchează locul unde a luat naștere cu patruzeci de ani în urmă, în august 1980, mișcarea Solidarnosc, sindicatul liber Solidaritatea. Ceea ce trebuia să fie o organizație a muncitorilor, liberă de ingerințele partidului comunist, s-a dovedit a fi „declanșatoarea evenimentelor ce aveau să ducă la prăbușirea în lanț a dominoului comunist”.
Plimbându-ne cum avea obiceiul pe străzile orașului milenar, Ioan Grigorescu ne propune răspunsuri la o întrebare firească : de ce tocmai aici? De ce la Gdansk, și nicăieri altundeva la răsărit de Cortina de Fier? Un prim răspuns ar fi orașul însuși, vocația libertății care l-a însoțit în întreaga sa istorie de oraș de navigatori și constructori de nave. Iar un al doilea răspuns, pentru că aici s-a întâmplat să trăiască, să-și desfășoare munca de electrician la șantierul naval și să-și crească opt copii, Lech Walesa, lider și personalitate de excepție.
Evocarea lui Grigorescu este plină de căldură și forță, fiind nu doar contemporan cu evenimentele, ci și un om care l-a cunoscut bine pe Walesa, care era Președintele Poloniei la data când Ioan Grigorescu și-a preluat mandatul de ambasador al României la Varșovia. Ca în toate episoadele dedicate Poloniei în Spectacolul lumii, frumusețea locurilor se îmbină în construcție cu dramatismul evenimentelor istorice, pe care Ioan Grigorescu le-a urmărit cu atenție și înțelegere. Ne îmbie așadar cu frumusețea străzilor de oraș vechi, metropolă a Nordului ce a aparținut Ligii Hanseatice, înviorat de spectacolul copiilor ce joacă teatru în stradă, și în vremea aceasta ne reamintește că Gdansk a fost mărul discordiei în relațiile polono-germane și a jucat un rol cheie în declanșarea celui de-al doilea Război Mondial, prăpăd care nu l-a cruțat, orașul fiind aproape total distrus în primăvara lui 1945.
Ca de fiecare dată, autorul ne amintește că, în asemenea puncte ale continentului, se face văzut ceea ce el numește „miracolul UE”, echilibrul pe care construcția europeană îl face posibil: „pe aici ca și prin alte părți polonezi și nemți deopotrivă se pot bucura de roadele grădinii pe care împreună au îngrijit-o”.
Din orașul distrus, abia trei străzi și câteva biserici au fost refăcute. Dar spiritul orașului nu a fost distrus. În orașul în care s-a născut Schopenhauer, lucrările de refacere continuau la data realizării filmului, și probabil continuă și azi. Iar în vreme ce meșterii constructori redau străzilor dantelele de piatră, frumosul se întoarce în cântec, dans, chihlimbar și dantelă, pentru că străzile sunt vii.
Despre Marea Baltică, despre Gdansk și Gdynia, născută în două decenii ca să dea Poloniei o ieșire la mare, despre comerțul medieval și despre Judecata de apoi a lui Memling, dar nu numai, veți afla în emisiunea "Spectacolul lumii" duminica, 21 iunie, ora 7.00, și, în reluare, de la ora 22.30.
***
Cristina Oancea
