Pe 1 octombrie de la ora 23:00, la TVR 3, Ioan Grigorescu ne-a invitat la Washington, într-un fascinant spațiu educațional, sub genericul „Spectacolului lumii".
Călătoria lui Ioan Grigorescu ne conduce, săptămâna aceasta, în centrul capitalei Statelor Unite, unde un „castel roșu” găzduiește renumitul Smithsonian Institution, un tezaur al civilizației care-și trage numele de la un generos și original donator.
„Povestea acestui neașteptat Mecena pare incredibilă. În septembrie 1838 un clipper englezesc a ancorat în rada portului Philadelphia, având la bord o comoară. Trei saci cu monede de aur, valorând peste o jumătate de milion de dolari. Sumă enormă pentru vremea aceea. Banii veneau de la un donator mort cu nouă ani în urmă și erau destinați creării la Washington a unei fundații consacrate științei, tehnologiei, istoriei și artelor. Donația fusese făcută către Congresul Statelor Unite de un anume James Smithson, om de știință, chimist și mineralog.” (Ioan Grigorescu, „Un pas mic pentru om...”, joi, 1 octombrie, la TVR 3)
Generosul donator nu fusese nici măcar o dată în America. Darul său a fost așadar neașteptat și uimitor. Dar foarte judicios valorificat. „Castelul”, clădirea principală a Smithsonian Institution, a fost inaugurat în 1855, iar în jurul său s-au înălțat foarte curând muzee, galerii de artă, laboratoare și centre de cercetare, care ocupă astăzi mai bine de un kilometru în lungul esplanadei ce leagă Capitoliul de Obeliscul lui Washington, adăpostind peste 140 milioane de exemplare la data realizării filmului, 154 de milioane în prezent, în 19 muzee, 21 de biblioteci, mai pe scurt, în cel mai mare complex muzeal, educațional și de cercetare din lume.
Dintre toate, Ioan Grigorescu a ales pentru noi Muzeul Aerului și al Spațiului, povestea celei mai fascinante aventuri a umanității. „Totul aici nu este decât retrospectiva tragico-eroică a strădaniilor omului de a învinge forța gravitațională a Terrei”, mărturisește călăuza noastră. Muzeul, inaugurat în 1974, a recuperat aparate rare din toate etapele dezvoltării aeronauticii.
O poveste care începe cu biplanul fraților Wright, care desprind de sol pentru 40 de metri un aparat mai greu decât aerul, pentru prima dată în 17 decembrie 1903, și se încheie cu primii pași ai omului pe Lună. Muzeul proiectează imagini de arhivă de mare valoare și Ioan Grigorescu a surprins câteva dintre ele și pentru noi.
Inclusiv cuvintele președintelui Kennedy care cere fiecărui american să renunțe zilnic la prețul unui pachet de țigări vreme de opt ani, pentru ca un conațional să ajungă pe Lună. Să ajungă primul, citim printre rânduri, pentru că nu trebuie să uităm că și competiția pentru cucerirea spațiului a fost o parte din Războiul Rece.
Autorul a trăit în direct, alături de milioane de pâmânteni, momentele în care misiunea Apollo a aselenizat și primii oameni au călcat pe Lună, și autenticitatea emoției răzbate în relatările și comentariile sale. „Un pas mic pentru om...”
Și totuși, se întreabă el, „...înainte de a vă lansa în competiția pentru Cosmos, ați rezolvat toate necazurile de pe Pământ?...”
Scris de Cristina Oancea
***
Aici puteți accesa:
Spectacolul lumii văzut din ... autocar
