Astăzi, dar în 1941, începea deportarea evreilor din Basarabia și Bucovina în Transnistria. Numărăm, în Holocaustul românesc, peste 300.000 evrei de origine română sau ucraineană morți în condiții inumane și 11.000 romi exterminați în Transnistria în timpul regimului Ion Antonescu.
84 de ani mai târziu, România încă nu își asumă pe deplin rolul pe care autoritățile l-au jucat în Holocaustul românesc, pedepsindu-i tardiv pe negaționiști și pe apologeții legionarismului, iar Muzeul Holocaustului este în continuare în stadiu de proiect, deși urmează să pierdem 17 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Super-anul electoral, un candidat pro-legionar și pro-rus în preferințele românilor la prezidențiale
Sondajele de opinie arată că, în continuare, românii nu își acceptă trecutul recent: peste 45 la sută dintre ei, mareșalul Ion Antonescu rămâne un „mare patriot”, pentru 37 la sută, Mișcarea Legionară a fost una patriotică, iar de vină pentru Holocaustul din România a fost Germania nazistă – 54 la sută. Procentele publicate de Institutul pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” în 2023 s-au regăsit în voturile românilor în super-anul electoral 2024.
Călin Georgescu, un candidat fără partid politic, care și-a făcut campanie electorală în special pe TikTok, cu mesaje în care au fost combinate elemente de național-comunism cu pasaje întregi din discursurile lui Ion Antonescu, cu simbolistica folosită de Corneliu Zelea Codreanu și elemente ezoterice și ortodoxiste, a reușit să obțină, în primul tur al alegerilor prezidențiale, peste 2,1 milioane de voturi. Atunci, Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat scrutinul, indicând vicierea procesului electoral. În prezent, Călin Georgescu este trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, alături de mercenarul Horațiu Potra și alte 20 persoane, dar și pentru propagandă legionară.
Acest lucru nu l-a împiedicat, recent, în 7 octombrie, pe preotul de la Biserica Sf. Muceniță Varvara de la Buftea să tragă clopotele când Georgescu a ajuns la secția de Poliție, pentru a semna controlul judiciar, pentru că „așa a intrat și părintele Cleopa în munte și a fost un sfânt (...) și acum s-a tras un clopot, poate vine un președinte”, potrivit relatărilor publicate în presa mainstream. Călin Georgescu continuă să fie un model pentru o parte a populației.
De altfel, manifestările legionare au continuat și pe fondul deciziei Bisericii Ortodoxe Române de a canoniza 16 preoți, între care și Dumitru Stăniloaie, Ilie Lăcătușu și Ilarion Felea, prelați cu legături cu Mișcarea legionară, apărând pelerinajele cu steaguri legionare la mormintele lor.
O altă figură notorie a extremei drepte românești din prezent, eurodeputata SOS România Diana Șoșoacă, este acuzată de Parchetul General de 11 infracțiuni, între care propagandă legionară, întreținerea cultului persoanelor vinovate de genocid, lipsire de libertate și ultraj. Șoșoacă i-a lăudat în mod repetat pe Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul Mișcării Legionare, Ion Antonescu sau Nicolae Ceaușescu, ajungând să îi numească „eroi naționali”.
Și admiratorii lui Corneliu Zelea Codreanu care s-au strâns ultima oară la troița de la Tâncăbești anul trecut, intonând imnuri legionare și făcând salutul nazist, au fost trimiși în judecată, anul acesta, iar locotenent-colonelul SRI în retragere Vasile Zărnescu, prima persoană condamnată în prima instanță la închisoare (apoi la avertisment penal) pentru negarea Holocaustului, a fost trimis din nou în judecată după ce a continuat să nege Holocaustul în clipuri virulent antisemite postate online.
„Anul electoral 2024-2025 a pus democrația în situația de risc maxim. Instituțiile abilitate să aplice legea au reacționat, de această dată, atât în „litera”, cât și în „spiritul" OUG nr. 31/2002. De asemenea, remarc celeritatea procedurilor. S-au scurs numai 27 luni de la plângere și până la decizia finală a instanței de apel. Prin interzicerea unor drepturi civice, instanța subliniază răul pe care extremismul îl produce democrației.
Iată de ce această decizie poate fi interpretată ca dovadă că democrația are anticorpi pentru a se proteja de mesajele, propaganda sau acțiunile extremiste. Prin urmare, în continuare trebuie să avem în vedere că ne aflăm sub presiunea extremismului politic explodat la finele anului 2024”, atrăgea atenția, într-o declarație pentru tvr.ro, directorul Institutului „Elie Wiesel”, istoricul Alexandru Florian, ca reacție la condamnarea, în luna mai, a unui bărbat care vindea tricouri cu însemne legionare.
O treime dintre parlamentari, afiliați la valorile extremei drepte
Totuși, trăgând linie după alegerile parlamentare din 2024, Legislativul României numără o treime dintre aleși afiliați la partide politice care își asumă valori ale extremei drepte, iar incidentele au continuat să curgă în spațiul public: de la înmulțirea acțiunilor de vandalizare, la creșterea discursurilor de ură împotriva evreilor, ascunse în spatele războiului dus de Israel în Gaza, și împotriva tuturor minorităților în general - comunitatea romă, LGBT, maghiară - culminând cu agresarea mai multor livratori pentru că sunt „străini”. Citiți pe larg despre aceste fapte în raportul Institului „Elie Wiesel” privind monitorizarea antisemitismului în anul electoral 2024-2025.
Un incident care a ținut alert spațiul public a fost aprobarea, în primă instanță, de către Primăria Capitalei a marșului Noii Drepte, împotriva „populației non-albe”, acesta fiind anulat în urma presiunilor publice ale mai multor instituții și organizații de drepturile omului.
Pe de altă parte, după ce datele publicate de Ministerul Public au arătat că jumătate din dosarele penale deschise pentru extremism și negarea Holocaustului se finalizează prin clasare, iar Parchetul General a susținut că legea are nevoie de schimbări, au fost adoptate, în această vară, o serie de modificări care înăspresc pedepsele pentru constituirea unei organizații cu caracter fascist, legionar, rasist ori xenofob și pentru aderarea sau sprijinirea unui astfel de grup. Modificările, aici.
Totuși, președintele României, Nicușor Dan, a contestat la Curtea Constituțională modificările, pe motiv că noțiunile din lege sunt neclare, inclusiv sintagma „organizație cu caracter legionar”. Deși CCR a respins contestația formulată de președinte, arătând că legea este „clară, precisă și predictibilă”, Nicușor Dan a decis să retrimită legea la reexaminare în Parlament.
Decizia CEDO prin care România nu-și mai poate reabilita criminalii de război și demersurile ÎCCJ
Notabil este și că, după opt ani de așteptare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că România nu-și mai poate reabilita criminalii de război. Decizia CEDO a venit în urma demersului a doi supraviețuitori ai Holocaustului din România, Leonard Zăicescu și Ana Fălticineanu. În anii '90, doi dintre artizanii Pogromului de la Iași și ai deportărilor din Basarabia și Bucovina, în urma cărora și-au pierdut viața sute de mii de evrei în chinuri inimaginabile, au fost reabilitați de Curtea Supremă. Deși a rămas definitivă din vara lui 2024, decizia a fost publicată în Monitorul Oficial abia anul acesta, în luna martie.
Două procese au fost pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, după ce Parchetul General a decis să atace în instanță deciziile din anii 1990 prin care au fost achitați cei doi criminali de război, lt. col. Radu Dinulescu, șeful Secției a II-a a Marelui Stat Major Român, și col. Gheorghe Petrescu. În primul proces, referitor la achitarea lui Gheorghe Petrescu, ÎCCJ a respins ca inadmisibil demersul Parchetului General, iar un al doilea proces este pe rolul instanței, amânat până în prezent din cauza protestului magistraților. Vom reveni asupra acestui subiect cu un material dedicat.
Leonard Zăicescu, supraviețuitor al Trenurilor Morții, care avea 97 de ani la momentul pronunțării deciziei CEDO, spunea atunci că, „după părerea mea, antisemitismul a existat tot timpul, doar cu un scurt repaos, e o adevărată povară pentru mine să povestesc pentru că, repovestind, retrăiesc aceleași nenorociri”. Anul acesta, la 98 de ani, Leonard Zăicescu s-a stins din viață, fără să afle dacă România le va face cu adevărat dreptate victimelor Holocaustului.
„O concluzie generală este faptul că în perioada mai 2024-aprilie 2025 am asistat, ca de altfel și în alte țări, la recrudescența mesajului extremist de dreapta. În România, aceste narațiuni extremiste au cuprins și manifestări specific antisemite, de eroizare a lui Ion Antonescu și a Mișcării Legionare. O altă caracteristică este încetinirea tendinței ultimilor ani, în care discursul violent și evident antisemit migra către canale mai puțin reglementate. În perioada analizată, constatăm o revenire în mediile consacrate (Facebook, Tik-Tok) a conținuturilor antisemite cu caracter instigator”, notează raportul Institutului „Elie Wiesel” privind monitorizarea antisemitismului.
Cu alte cuvinte, extremismul, discursul urii sunt tot mai prezente în spațiul public, proliferează sub ochii noștri. Lecția pe care ne-o oferă în fiecare an Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este să rămânem vigilenți în fața manifestărilor urii, să nu uităm că masacrarea unor oameni a pornit de la simplul fapt că au fost considerați altfel, așa cum bine punctează Institutul „Wiesel”. Următorul ciclu electoral ne va arăta dacă, în sfârșit, ne-am învățat lecția.
Foto: Shutterstock/ Mircea Moira
