Oamenii de știință vor să folosească bacteriile care trăiesc în intestinele și în cavitatea noastră bucală pentru a ne ajuta să dormim mai bine noaptea.
Când ne așternem la culcare, corpul nostru este o masă plină de activitate. Pe aproape fiecare centimetru din corp – și în interiorul acestuia – miliarde de organisme minuscule se înghesuie pentru a-și delimita zonele de influență.
Cercetările recente sugerează că grupurile de bacterii care alcătuiesc microbiota corpului nostru ne pot influența somnul. În funcție de compoziția ecosistemului nostru microbian personal, durata somnului se poate îmbunătăți sau deteriora.
Și, detaliu interesant, noile cercetări ne-ar putea oferi noi modalități de abordare a afecțiunilor legate de somn cauzate de perturbarea ceasului biologic. În timp ce multe persoane se bazează în prezent pe somnifere pentru a combate insomnia persistentă, viitorul ne-ar putea aduce bacterii prietenoase care să ne ajute să adormim și chiar să tratăm apneea obstructivă de somn (AOS), o afecțiune care se manifestă prin dificultatea de-a respira normal în timpul somnului. Acest lucru ar putea da un nou sens „igienei somnului”, scrie BBC.
Mai mulți microbi, mai mult somn
„Teoria predominantă până acum a fost că tulburările de somn perturbă microbiomul nostru”, spune Jennifer Martin, profesoară de medicină la Universitatea din California, Los Angeles, și membră a consiliului de administrație al Academiei Americane de Medicină a Somnului. „Dar unele dintre dovezile pe care le vedem acum indică faptul că probabil este o relație bidirecțională.”
În luna mai, o nouă cercetare prezentată la o conferință academică pentru experții din domeniul somnului a constatat că adolescenții și adulții tineri cu o diversitate mai mare de microbi în gură tind să aibă o durată mai lungă a somnului.
Cercetările au arătat, de asemenea, că persoanele cu insomnie diagnosticată medical au o diversitate bacteriană mai redusă în intestinele lor în comparație cu persoanele care dorm normal, ceea ce este de obicei asociat cu un sistem imunitar mai puțin sănătos și cu deficiențe în procesarea grăsimilor și zaharurilor, ceea ce poate duce la un risc crescut de diabet, obezitate și boli de inimă. Un alt studiu, în care 40 de persoane au purtat dispozitive de monitorizare a somnului timp de o lună, fiindu-le analizat microbiomul intestinal, a constatat, de asemenea, că o calitate slabă a somnului era corelată cu o populație mai puțin diversă de microbi intestinali.
În plus, persoanele care jetlag social – adică, ale căror obiceiuri de somn în timpul săptămânii de lucru și în weekend variază enorm – aveau microbiomi intestinali semnificativ diferiți de persoanele ale căror obiceiuri de somn nu variază mult, potrivit datelor analizate de compania britanică de tehnologie medicală Zoe.
„Perturbarea ritmului circadian apare la persoanele care stau treze până târziu și dorm până târziu în weekend, la cele care lucrează multe ore, cum ar fi personalul de intervenție rapidă, polițiștii și agenții de securitate, paramedicii și militarii, precum și la persoanele care mănâncă prea aproape de ora de culcare”, spune Kenneth Wright, profesor de fiziologie integrativă la Universitatea Colorado Boulder din SUA. „Acest lucru poate provoca tulburări gastrointestinale și boli metabolice, care sunt frecvente, de exemplu, la cei care lucrează în ture, iar un microbiom perturbat poate juca un rol important.”
Este probabil ca persoanele cu somnul perturbat să urmeze diete mai puțin sănătoase, ceea ce le afectează apoi microbiomul, sugerează Sarah Berry, profesoară de științe nutriționale la King's College London. Ea citează alte cercetări care nu au fost efectuate de Zoe și care au descoperit că persoanele care dorm puțin tind să-și mărească subconștient consumul de zahăr.
„O parte din teoria din spatele acestui fenomen este că, atunci când ai dormit prost, centrele de recompensă din creier sunt intensificate a doua zi, așa că vrei o soluție rapidă”, spune ea. „Creierul te păcălește să simți că ai nevoie de carbohidrați rafinați pentru a obține acea explozie rapidă de energie.”
Dezechilibru microbian
Dar schimbarea obiceiurilor alimentare ca răspuns la privarea de somn nu este tot. Berry și colegii ei au descoperit nouă specii care erau mai abundente și opt care erau mai puțin abundente la persoanele cu jetlag, în comparație cu cele fără această variație în obiceiurile de somn. Însă au descoperit că dieta părea să fie responsabilă doar pentru schimbările în abundența a patru dintre aceste specii de microbi.
Jaime Tartar, profesor de psihologie și neuroștiință la Universitatea Nova Southeastern din Florida, care nu a participat la studiul Zoe, spune că a devenit din ce în ce mai convinsă că anumiți microbi joacă un rol direct în somn. Ea citează Firmicutes, unul dintre cele mai dominante grupuri taxonomice de bacterii găsite în intestin. În testele în care Tartar și colegii ei au monitorizat somnul și au testat microbii intestinali a 40 de bărbați, au descoperit 15 grupuri diferite de bacterii Firmicutes care erau corelate cu o serie de parametri ai somnului în moduri diferite. „Nu avem toate răspunsurile în acest moment, dar se pare că unele pot îmbunătăți somnul, iar altele îl pot afecta”, spune ea.
În unele cazuri, tulburările de somn pot determina schimbări active în aceste populații microbiene prin afectarea sistemului imunitar și a capacității sale de a regla microbii, ceea ce ar putea, la rândul său, să crească probabilitatea apariției unor probleme de somn pe termen lung.
Dar cercetătorii, printre care Tartar și Martin, sugerează că unele probleme de somn ar putea fi cauzate și de dezechilibrele microbiene din intestin sau gură. Ei cred că anumite bacterii pot modifica în mod activ calitatea somnului nostru prin schimbarea ritmurilor circadiene – ceasul biologic intern care ne reglează somnul – și prin modificarea aportului alimentar, care are, de asemenea, un impact asupra somnului nostru.
Unele dovezi în acest sens provin dintr-o serie de studii care implică așa-numitele „transplanturi fecale”. Într-un studiu din 2024, oamenii de știință au transplantat fecale – împreună cu microbii intestinali pe care îi conțineau – de la oameni și le-au implantat în intestinele șoarecilor. Rozătoarele care au primit fecale de la persoane care sufereau de jetlag și insomnie au dezvoltat comportamente similare insomniei, devenind mai treze în timpul orelor lor obișnuite de somn. Într-un alt studiu în care șoarecii au primit o serie de microbi intestinali de la oameni înainte, în timpul și după recuperarea din jetlag, transplantul de microbi în timpul fazei de jetlag i-a făcut să se îngrașe și să aibă dificultăți în controlul glicemiei.
O serie de studii la scară mică efectuate pe oameni de către cercetători din China au arătat că transplanturile fecale ar putea contribui la îmbunătățirea somnului pacienților care suferă de insomnie cronică și tulburări de somn. Desigur, merită să ne amintim că multe aspecte ale somnului implică factori psihologici, astfel încât este posibil ca transplantul să fi determinat pacienții să-și schimbe mentalitatea într-un mod care le-a permis să doarmă mai profund. Cercetătorii afirmă că va fi necesar un studiu clinic randomizat, pentru a testa eficacitatea în mod corespunzător.
Dar există și alte motive pentru a crede că ar putea funcționa. De exemplu, este cunoscut faptul că dieta afectează somnul. Când un grup de 15 tineri sănătoși a urmat o dietă bogată în grăsimi și zahăr timp de o săptămână, acest lucru le-a modificat tiparele electrice ale creierului în timpul somnului profund, deși este dificil de ajuns la niște concluzii ferme pe baza unui eșantion atât de mic.
Modificările echilibrului microbilor intestinali pot altera, de asemenea, cantitatea de substanțe chimice utile pe care aceștia o produc, deoarece ajută la descompunerea alimentelor. La rândul său, acest lucru poate influența calitatea somnului, spune Tartar.
Știm, de exemplu, că unii microbi intestinali produc neurotransmițători precum gamma-aminobutiric, dopamină, norepinefrină și serotonină, sau acizi grași cu lanț scurt, precum butiratul, care joacă toți un rol în somn. „Deși sunt produși în intestin, aceștia pot influența creierul”, spune Tartar.
Dacă acești microbi scad în abundență, atunci influența lor chimică asupra creierului va scădea și ea probabil, în vreme ce alți microbi care utilizează alimente precum grăsimile saturate și zahărul pentru a sintetiza molecule inflamatorii pot prolifera. Se consideră că unele dintre aceste substanțe chimice inflamatorii, inclusiv anumiți acizi biliari, sunt capabile să perturbe ritmurile circadiene ale creierului.
Având în vedere toate aceste aspecte, este posibil ca probioticele (pastile care administrează o tulpină bacteriană țintită) sau prebioticele (ingrediente alimentare nedigerabile care hrănesc selectiv bacteriile benefice din intestin) să poată ajuta la tratarea anumitor tulburări de somn. Tartar face referire la un studiu care a arătat cum un anumit probiotic, tulpina Lactobacillus casei Shirota, a îmbunătățit somnul în comparație cu un placebo la un grup de 94 de studenți la medicină, în timp ce aceștia treceau printr-o perioadă stresantă a anului academic.
