Românii își aleg, duminică, președintele, după una dintre cele mai tensionate campanii electorale din România postdecembristă. În urma primului tur de scrutin, unde prezența a fost de 53,21 la sută, candidații George Simion (AUR) și Nicușor Dan (independent) le cer votul românilor pentru următorii cinci ani. În 18 mai, alegem între democrație și revenirea la un regim închis, sunt de părere politologii Oana Băluță și Daniel Șandru, în dialogul cu tvr.ro.
Cei doi profesori universitari atrag atenția, în interviurile oferite tvr.ro, că este nevoie de responsabilitate și sunt de părere că anularea votului sau absenteismul nu sunt de dorit în actualul context social, politic și economic.
Rămâneți la curent cu cele mai recente știri despre alegerile prezidențiale din România, pe site-ul tvrinfo.ro, aici.
Pentru Daniel Șandru, prof. univ. dr. în cadrul Facultății de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității „Petre Andrei” din Iași, alegerile pentru președintele României din 18 mai reprezintă „o alegere între lumină și întuneric, între democrație și revenirea la un regim închis, autoritar sau chiar totalitar.
E vorba de pericol, de un pericol real, palpabil, care se simte în atmosferă, care se vede dincolo de rețelele sociale atunci când cobori în stradă, care circulă în gândurile oamenilor, în raportările dihotomice dintre „noi” versus „ei”, o lipsă o totală de coeziune socială sau o aruncare în aer a ceea ce am crezut că înseamnă coeziunea socială, o lipsă totală de încredere în instituțiile statului, cumva și neresponsabilitatea celor care le conduc sau le-au condus pe parcursul acestor 35 de ani de democratizare postcomunistă și, ca atare, în acest cadru cu totul special, așa cum spuneam, votul e dincolo de opțiune individuală, pe care fiecare o avem și trebuie să exercităm în mod liber, e o opțiune societală, de opțiunea societății românești de la început de secol XXI, între a merge pe calea pentru care generații întregi s-au sacrificat, cea pro-europeană, cea occidentală și, pe de altă parte, revenirea într-un trecut absolutamente monstruos. Cred că fiecare dintre noi, cei care suntem interesați dincolo de scara individuală, de ce se întâmplă cu societatea noastră, are conștiința acestui fapt”.
Oana Băluță, conf. univ. dr. în cadrul Facultății de Științe Politice, din cadrul SNSPA, atrage atenția că suntem „într-un moment crucial, în care putem să alegem democrația - cea șubredă și vulnerabilă sau regimul hibrid, cum este el în prezent în România și, mai departe, să ajungem să înțelegem cauzele de-democratizării și să le adresăm - sau putem alege dacă vrem să trăim într-un regim iliberal, pentru că falia este între democrație și nedemocrație sau regim iliberal, cu potențial de autoritarism, cu potențial de adâncire a valorilor extremismului de dreapta”.
Duminică, ne alegem viitorul
Anularea votului sau absenteismul pot fi o opțiune pentru acei români care sunt nemulțumiți de oferta electorală, însă „acest tip de alegere este, de fapt, una care cred că nu înțelege pericolul extremismului pe care îl trăim în prezent și cu date factuale. Când mergi să votezi, cred că este o eroare să ai această așteptare de a te identifica în totalitate cu unul dintre candidați”, explică politologa Oana Băluță.
Între cei doi prezidențiabili rămași în cursa pentru Cotroceni, diferențele sunt semnificative, continuă și politologul Daniel Șandru, iar a merge la vot reprezintă alegerea unui viitor.
„Pot înțelege indignarea, pot înțelege frustrarea, dar nu pot înțelege să spui că nu ai ce alege, pentru că alegi propriul tău viitor și, repet, viitorul acestei societăți. E un viitor care merge pe un curs pentru care au luptat atâția oameni, sau un viitor care se prăbușește într-un trecut al fricii, într-un trecut al terorii, al abuzurilor, într-un trecut care oricum ne bântuie, pentru că nu am avut capacitatea, în plan social, să înțelegem și să-l asumăm ca atare. Nu cred, prin urmare, că e o poziționare onestă, nici în raport cu sine, pentru cel care face acest lucru, nici în raport cu societatea.
Nu trăim sau nu putem trăi individual. Știm că suntem ființe sociale și, atunci, fiecare dintre noi este responsabil pentru modul în care va va evolua România din 18 mai încolo. Asta înseamnă complicitate la prăbușirea societății românești. O astfel de atitudine înseamnă complicitate cu răul, care este evident în momentul de față, este prezent în toate straturile sociale, înseamnă efectiv - și o spun cu deplină responsabilitate - să nu mai dai nicio șansă României, să nu-ți mai dai nicio șansă ție, copiilor și familiei tale, ceea ce este extrem de periculos”, conchide Daniel Șandru.
Apeluri din mediul cultural și universitar pentru a merge la vot
Apeluri pentru exercitarea dreptului la vot au făcut numeroase instituții de cultură și educație din România. Astfel, Universitatea din București a lansat un apel pentru o Românie democratică și euroatlantică, peste 170 de cadre didactice semnând o scrisoare deschisă alături de doi vicepreședinți ai Academiei Române - Marius Andruh și Mircea Dumitru. Academia Românăa publicat, în decembrie 2024, un apel pentru apărarea democrației și a valorilor europene. Și scriitorul Mircea Cărtărescu a făcut un apel pentru ca oamenii să iasă la vot, în sprijinul valorilor europene. Apeluri pentru o Românie europeană au lansat și scriitorii Radu Vancu și Andrei Pleșu și profesorii Cristian Preda și Corneliu Bjola.
De asemenea, Bisericile vorbitoare de limbă maghiară din Transilvania au lansat un apel pentru un vot pentru democrație, ca și Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului (IICCMER) - un vot pentru memorie, libertate și demnitate.
Și Institutul Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” a lansat un apel pentru o memorie publică rezilientă și responsabilă, citând celebra poezie scrisă de pastorul luteran german Gustav Emil Martin Niemöller: „Când naziștii au venit să îi ia pe comuniști, n-am scos o vorbă. Nu eram comunist. Când i-au arestat pe social-democrați, am tăcut. Nu eram social-democrat. Când au venit să îi ia pe sindicaliști, nu am protestat. Nu eram sindicalist. Când au venit să îi ia pe evrei, nu m-am revoltat. Nu eram evreu. Când au venit să mă ia pe mine, nu mai rămăsese nimeni care să-mi ia apărarea”.
Sursă foto main: Shutterstock
