Vineri, 28 noiembrie, de la ora 18:15 Narcis POPESCU îl are ca invitat pe Dragoş PÎSLARU, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene .
... Prin fondurile europene, sunt elemente pe care le vom putea compensa în viața oamenilor. Avem măsurile sociale din Programul de Incluziune și Demnitate Socială, care ajută exact categoriile vulnerabile. Avem program legat de burse pentru studenți și avem mai multe măsuri care sunt țintite tocmai ca să preia din efortul societății, inclusiv pe zona de sector privat, unde faptul că sunt taxe mai mari e compensat cu politica aceasta de fonduri nerambursabile, care să ajute și să stimuleze investițiile. Pe de altă parte, vreau să fim foarte realiști. Anul viitor este încă un an de ajustare majoră fiscală. Trebuie să ajungem de la un 8,4, care este planificat pe anul acesta, la un 6,2. Este o ajustare, care după orice standarde economice, este mare. Nu cred că anul viitor vom avea spațiu de relaxare fiscală. Ceea ce cred că vom avea anul viitor este un nivel de investiții fără precedent din fonduri europene, care va da încredere sectorului privat și în economie funcționează ceea ce se numesc profețiile autoîndeplinite. În momentul în care începi să crezi că economia se reașează și că există un gestionar serios pe partea instituțiilor publice, apetitul de a investi în sectorul privat crește și oamenii privesc cu mai multă încredere inclusiv pe partea de consum și asta îți creează acele ingrediente, semințe pentru o creștere economică solidă. Eu cred că anul viitor va fi anul în care încrederea în economie va fi restaurată, astfel încât din 2027 și mai ales din 2028 să putem să dăm drumul practic, pe cât posibil, inclusiv la zona de consum și să putem să avem un echilibru între cele două zone.
… PNRR-ul este clar, știm care este lista de proiecte, cine le face, unde sunt proiectele respective... este un exercițiu fără precedent de transparență… Tabloul de bord este pur și simplu încercarea Ministerului de a veni către societate și a spune că PNRR-ul este al întregii societăți, are acest univers extraordinar de 21.000 de proiecte și practic toată țara este într-un șantier. O dată ce știm ce avem de implementat, există într-adevăr posibilitatea să le și terminăm. Înainte erau neclarități multiple cu privire la ce proiecte sunt, unde sunt, în ce stadiu sunt și mai ales dacă avem bani să le plătim. Printr-o colaborare excelentă cu Ministerul de Finanțe, știm că putem să plătim, banii sunt alocați, domnul ministru Alexandru Nazare spunea că 2026 este anul PNRR pentru că avem 10 miliarde de euro care ar trebui să intre în economie, pe lângă Fondurile de Coeziune, unde mizezi pe cel puțin cinci miliarde de euro pe partea aceea. Marile proiecte de autostrăzi, de spitale, de școli, de toate lucrurile pe care le știm din trecut, pentru că de cinci ani ne chinuim cu ele, acum sunt într-o fază de șantiere în implementare, lumea lucrează pentru această implementare.
... Până acum am discutat despre investiții. Sunt două componente. O componentă este cea de investiții și cealaltă este de reforme, unde avem celebrele jaloane și ținte pe care trebuie să le respectăm, pentru că ele sunt de fapt lucruri pe care noi ni le-am asumat, în linie cu reformele la nivel european pentru că România poate să susțină agenda europeană și, evident, să ajute românii să aibă un nivel de trai mai bun. Nimic din ce discutăm nu este neapărat numai impus de Comisie, ci sunt lucruri care ne fac bine în România. Ceea ce am făcut odată cu revizuirea PNRR, am curățat această listă de jaloane și de ținte. Acum suntem sub 400, eram peste 520, avem o predictibilitate destul de clară ce trebuie să facem, până la ce moment. Mai avem trei Cereri de plată - 4, 5 și 6. Cererea de plată 4 este în lucru și o vom depune în acest an. Cred că va fi una dintre cele mai rapide Cereri de plată de când a început PNRR-ul, pentru că, spre deosebire de trecut, nu trimitem lucruri să vedem ce părere are Comisia Europeană, ci le prenegociem, exact așa cum se face în mod profesionist. După aceea, Cererea de plată 5 este la 31 martie 2026, și, evident, Cererea de plată 6, la sfârșitul Programului, 31 august 2026. Avem cadența reformelor cu aceste date limită. Pentru cele pe care trebuia să le terminăm până la sfârșitul anului, nu există niciun fel de problemă. Ne pregătim deja, imediat după ce depunem în decembrie, pentru reformele care sunt în 31 martie. Este o secvență prin care în permanență pregătim reformele și urmărim investițiile
... Oricine se va uita la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va putea să vadă în premieră cum se folosesc banii europeni peste tot, în toate programele. Sper să setăm un nou standard prin care societatea să înțeleagă importanța banilor europenei și mai ales cum ajung la ei în comunitate. Dacă urmărim Tabloul de bord, poți să dai click pe județ și acolo vei vedea toate localitățile și lista de proiecte pe PNRR și pe Coeziune pe care le avem și este foarte important că nu există localitate în România care să nu aibă proiect de PNRR. Până și în comunele care sunt într-o zonă de deprivare materială, există programe care ajung. Până la urmă, este proiectul de țară al României în perioada 2021-2026 și cred că acum, odată ce știm ce facem, de ce facem, cum să facem și că avem bani să putem finanța aceste proiecte, mă aștept la o cu totul altă amvergură și amploare în ceea ce înseamnă accelerarea proiectelor pe PNRR.
... Este imposibil să nu resimtă economia 10 miliarde de pe PNRR plus încă 5 miliarde de pe Coeziune. Ca economist vă spun că nu există posibilitatea să avem recesiune. În mod evident avem acest apel pentru toată lumea, autoritățile, coordonatorii de reforme și investiții, pentru autoritățile locale, pentru sectorul privat. Toată lumea trebuie să înțeleagă importanța accelerării acestor lucruri. Evident, pe partea noastră, în calitate de coordonator național, ne vom asigura că există o bună monitorizare și am în vedere un protocol cu agențiile de dezvoltare regională, tot în premieră, pentru ca să avem și noi o monitorizare pe teren. Vom avea actualizat în fiecare lună stadiul fizic și în timp real, aproape stadiul plăților. Practic, vom putea vedea împreună cum evoluează, lună de lună, acest program. Mă aștept cumva să vedem că accelerarea chiar se produce. Proiectele care au rămas în PNRR, după marea curățenie din vara aceasta, sunt toate cu șantiere, cu lucrări, cu lucruri în derulare, niciunul nu este la stadiu de lansare a unui proiect sau unei achiziții.
... Cele mai cunoscute proiecte care țin de succesul acestei revizuiri, sunt legate de Autostrada A7, unde am reușit să o mutăm pe componenta de Grant și este extraordinar pentru că putem să vedem Buzău-Pașcani, terminată până la sfârșitul acestui termen de 31 august. Avem opt spitale sau corpuri de spitale care sunt noi și care încep să fie inaugurate începând cu luna aceasta, în decembrie, ianuarie vom avea primele inaugurări de spitale. Cred că proiecte notabile sunt cele de infrastructură feroviară, unde avem locomotive, material rulant, deja românii pot vedea pe rutele București-Brașov, București-Constanța noile garnituri care au fost făcute prin PNRR.
... Avem investiții și în PNRR și în Coeziune ale companiilor deja aflate în România, care sunt semnificative și sunt investiții în zona de tehnologie, de digital, de ceea ce se numește STEP, platforma aceasta de investiții strategice în tehnologie la nivel european. Cumva, cred că nu trebuie să cădem în extrema că nu se face nimic. E adevărat că putem face mult mai mult și de aceea fondurile europene, ele nu sunt un scop în sine, sunt de fapt un levier, un multiplicator al resurselor naționale. Asta cred că a fost marea greșeală de abordare până acum. Cumva, noi ne-am uitat la fondurile naționale că sunt separat, fondurile europene separat și au fost împrăștiate obiectivele de investiții. Inclusiv în planul pentru perioada următoare, pentru că deja trebuie să ne uităm la 2028-2034, resursele ar trebui să fie puse împreună, să existe un plan coerent, acel plan de țară pe care îl așteaptă România de foarte mult timp și care acum ne este la îndemână, pentru că vom avea în noua programare un fond unic, deci nu sunt mai multe fonduri, nu mai avem programe fiecare cu regulamentul său la nivel european, ci posibilitatea de a avea un plan, acum se va numi planul de parteneriat național și regional, deci trecem de la PNRR la PPNR și România are această binecuvântare sau blestem, în care are libertatea de a-și așeza resursele. Binecuvântarea pentru că ai flexibilitatea de a gândi strategic resursele împreună - europene, naționale și private și posibilul blestem, în sensul că până acum am avut un fel de îngrijire din partea Comisiei să investim aici, aici și acolo, iar acum avem libertatea de a ne stabili prioritățile și cred că este o schimbare de paradigmă… Acum, după ce PNRR-ul este aprobat, confirmat, clarificat, transparent, pe Coeziune, programe cum ar fi programul Tranziție Justă sau altele care aveau anumite blocaje, sunt deblocate, așezate și toate lucrurile sunt puse pe un făgaș, cred că în ianuarie, februarie ar trebui să vorbim, deja, de cum ne planificăm împreună ca societate planul de țară pentru 2028-2034.
***
Credit foto: Arhiva emisiunii „Alchimia banilor” - Raluca AMZĂR
ECHIPA EMISIUNII:
DOCUMENTARIST
- Giorgiana ŞUŞURINCĂ - ENACHE
JURNALIŞTI TV
- Roxana GHIŢULESCU
- Mihaela IAMANDEI
- Bernard TATOMIR
MODERATOR & REALIZATOR
- Narcis POPESCU
PRODUCĂTOR
- Raluca AMZĂR
