La ediţia din 2017, seria concertelor de la miezul nopţii a debutat spectaculos cu un program cu lucrări de Vivaldi în interpretarea ansamblului „Europa Galante”, condus de Fabio Biondi, şi a mezzosopranei Vivica Genaux.
După aplauzele îndelungi de la finalul concertului inaugural cu opera „Oedipe” de George Enescu, sub bagheta lui Vladimir Jurowski, spectatorii s-au îndreptat grăbiţi spre Ateneu, la întâlnirea cu „Europa Galante” a lui Fabio Biondi, oaspeţi deja obişnuiţi ai Festivalului, aşteptaţi la Bucureşti cu bucurie şi nerăbdare întotdeauna.
De data aceasta, alături de mezzosprana Vivica Genaux, au prezentat un program cu creaţii de Antonio Vivaldi, compuse în ultimii săi ani de viaţă, după ce a părăsit Veneţia, oraşul în care cunoscuse gloria, stabilindu-se la Viena, unde a şi murit în 1741.
De fapt, este vorba de reconstituirea muzicală a ultimilor trei ani din viaţa lui Vivaldi, titlul concertului fiind chiar „Despărţiri - Povestea unui sfârşit”. Ariile din ultimele opere compuse de „il Prete rosso” (preotul roşu), cum i se spunea în epocă, au alternat cu momentele exclusiv instrumentale, programul fiind structurat în patru secţiuni: Ultimele succese la Veneţia, Plecare din Veneţia, La Viena, De Profundis.
La finalul concertului, deşi era trecut bine de miezul nopţii, aplauzele nu conteneau, ceea ce a făcut ca artiştii să dea două bis-uri: aria „Qual guerriero in campo armato” compusă de Riccardo Broschi pentru fratele său Carlo Broschi, nimeni altul decât celebrul Farinelli, arie pe care Vivaldi a preluat-o în opera sa „Bajazet”, şi Andantele din Concertul pentru vioară, coarde şi continuo în Re major, RV222, dedicat „Doamnei Chiara”, o tânără violonistă extrem de talentată, elevă a lui Vivaldi la orfelinatul „Ospedale della Pieta”, unde, ulterior, a devenit ea însăşi profesoară, de violă însă.
În aria lui Farinelli, de veritabilă bravură, Vivica Genaux a făcut încă o dată dovada calităţilor sale vocale care au propulsat-o în topul interpreţilor de referinţă ai muzicii baroce. Emisia sa, în registrul mediu, mai ales, este o exemplificare a sintagmei „si canta come si parla” („se cântă cum se vorbeşte”).
Vocea sa mare, foarte ductilă, capabilă de cele mai spectaculoase agilităţi, a smuls efectiv urale din partea publicului. După terminarea concertului, Vivica Genaux şi Fabio Biondi au oferit autografe spectatorilor, răgaz în care unii dintre ei au făcut şi unele declaraţii presei acreditate la Festival.
Cristina Lascu
***
Aici puteți accesa:
Amintiri despre Alexander Melnikov;
Amintiri despre Elisabeth Leonskaja;
Amintiri despre Maurice Béjart
Amintiri despre Muzeul George Enescu