TVR Cultural a prezentat, în 12 iulie, povestea teribilă a Evei Heyman, din Oradea, care a fost transportată și a murit la Auschwitz, la nici 14 ani, și a transmis mărturia Olgăi Gavor, supraviețuitoare a Holocaustului. Telespectatorii au mai aflat și despre drumurile dintre temnițele comuniste de la Sighet și Miercurea Ciuc, precum și despre calea ferată ce străbate Valea Jiului.
Emisiunea „Gări de poveste” este difuzată la TVR Cultural de luni până vineri, la ora 12.00.
Luni, 10 iulie, de la prânz, TVR Cultural le-a adus telespectatorilor povești despre gările și căile ferate din Bucovina, în episodul intitulat „Țara Fagilor”.
Pragmatici şi vizionari, austriecii au proiectat şi dezvoltat aproape întreaga reţea feroviară actuală. Povestea echipei TVR începe în Gara Suceava Nord – Iţcani, fosta gară de la marginea imperiului, ce folosea ca staţie de graniţă a României. În prezent, edificiul este în stare de degradare.
Actuala gară Suceava – Burdujeni, una dintre cele mai frumoase şi mai bine restaurate din ţară, a fost construită dincoace de fosta graniţă, la sfârşitul secolului al XIX – lea.
Călătoria lui Cătălin Ștefănescu și a echipei TVR continuă, prin Câmpulung, spre Vatra Dornei, oraş ce s-a dezvoltat ca staţiune turistică a imperiului, după ce calea ferată a ajuns aici. Şi Vatra Dornei are două gări. Prima a fost inaugurată în 1902, odată cu linia ce venea de la Câmpulung prin tunelul de la Mestecăniş, unul dintre cele mai lungi din ţară. Cea de-a doua, Vatra Dornei Băi, este una destinată exclusiv turiştilor încă de la început, fiind construită în mijlocul staţiunii. În jurul cochetei gări, de-a lungul liniei, s-a dezvoltat ulterior întreaga aşezare, cu hoteluri, băi şi faimosul cazinou.
Multiculturalitatea Bucovinei se regăseşte şi în istoria căilor sale ferate. Toate etniile şi-au adus aportul la edificarea reţelei. Lemnul este principala bogăţie naturală a zonei şi a fost un alt factor determinat în dezvoltarea căilor ferate.
Călătoria din acest episod se termină în inima munţilor, pe fosta cale ferată de război, ce a legat pentru prima dată Bucovina de Transilvania, construită în timp record în 1915 şi abandonată în etape succesive, până la desfiinţarea sa, din 2011.
Realizator: Alexandru Munteanu
Producător: Ioana Mureşan
Amfitrioni: Marina Constantinescu şi Cătălin Ştefănescu
Redactor: Diana Ilica
Marți, 11 iulie, TVR Cultural le-a povestit telespectatorilor despre gările inginerului Elie Radu. Marina Constantinescu a mers pe traseul Târgu Ocna - Palanca. Linia ce leagă Târgu Ocna de Palanca, considerată cea mai grea dintre lucrările de cale ferată realizate de inginerul Elie Radu, avea o lungime de aproape 56 de km şi presupunea construirea a numeroase lucrări de artă (poduri, podeţe, pasaje şi ziduri de sprijin, tuneluri). Prima oprire după gara Târgu Ocna este la Saline. Halta este una dintre puţinele clădiri vechi păstrate în această zonă care a avut de suferit în timpul ambelor Războaie Mondiale.
Realizator: Roxana Chiriţă
Producător: Ioana Mureşan
Miercuri, 12 iulie, de la prânz, TVR Cultural le-a prezentat telespectatorilor povești din gările din Transilvania și le-a adus povestea tragică a Evei Heyman, din Oradea. În 1944, la numai 13 ani, timp de câteva luni, Eva a ținut un jurnal în care a susprins atrocitățile la care erau supuși evreii din ghetoul orădean (cel mai mare din Ungaria hortystă, declarat, pentru teroarea instaurată, „ghetou-model”).
Eva a fost urcată în tren cu ultimul transport spre lagărul de la Auschwitz, unde a murit, cu foarte puţin timp chiar înainte de eliberare. Nu împlinise 14 ani.
După 71 de ani, Olga Gavor a acceptat, pentru prima dată, să vorbească în public despre experienţa traumatizantă prin care a trecut. În primăvara anului 1944 urca, împreună cu mama, tatăl şi sora mai mică, în trenul morţii: destinaţia Auschwitz. Din cei patru membri ai familiei sale, după un an petrecut în lagăr, s-a întors acasă singură.
Realizator: Ruxandra Ţuchel
Producător: Ioana Mureşan
Joi, 13 iulie, TVR Cultural, de la ora 12.00, telespectatorii au aflat despre drumurile dintre închisorile comuniste Sighet-Miercurea Ciuc.
Pe tronsonul de cale ferată Salva-Vişeu, a fost necesară construirea mai multor viaducte şi a cinci tuneluri, dintre care tunelul de sub Pasul Şetref, între Munţii Ţibleş şi Munţii Rodnei. Inaugurat în 1949, tunelul de la Dealul Ştefăniţei are o lungime de 2.388 metri, este al treilea din ţară ca lungime şi a fost finalizat, cu mijloace rudimentare, în numai 22 de luni.
Ceremonia de deschidere a avut loc în 28 decembrie 1949, în localitatea Dealul Ştefăniţei.
Realizator: Ruxandra Ţuchel
Producător: Ioana Mureşan
Urmăriți mai jos un promo din anul 2015:
Vineri, 14 iulie, de la ora 12.00, TVR Cultural le-a vorbit telespectatorilor despre calea ferată care străbate Defileul Jiului, compusă din 35 de poduri şi viaducte, 39 de tuneluri şi multe ziduri de sprijin de-a lungul celor 31 de kilometri ai traseului.
Este cea mai complexă și dificilă lucrare feroviară din România, care se păstrează până în prezent.
Realizator: Alexandru Munteanu
Producător: Ioana Mureşan
