Joi, 9 iulie, ora 22.00, ați urmărit, la TVR 3, episodul ’’De 24 de dolari mărgele’’ din seria "Spectacolul lumii", despre Manhattan.
Din toate imaginile filmate de Ioan Grigorescu la New York, pe mine cel mai tare m-a impresionat să văd uluitorul skyline newyorkez (care la vremea vizitei lui era încă jalonat de cele două turnuri gemene de la World Trade Center) încadrat de pontonul și de șina de cale ferată părăsită de la centrul de triere al imigranților din insula Ellis.
Cumva, contrastul mă duce cu gândul la prețul adevărat al lucrurilor, la nenumăratele vieți și speranțe adunate din lumea întreagă și investite în dezvoltarea fără precedent a unui colț de lume, pe care azi îl numim Manhattan.
Povestea pe care ați urmărit-o joi, 9 iulie, este exact despre această insulă, și exact despre prețul ei. Vineri, 10 iulie, de la ora 22:00, la TVR 3 vă așteaptă "Brooklyn, poveste în bronz".
Poveşti despre o insulă care a fost cândva plină de codri, poieni și izvoare, și despre indienii Algonchini care o locuiau, numind-o ’’Manahata’’. În credința lor, Manahata era perla care împodobește carapacea uriașei broaște țestoase pe care se sprijină lumea. Astăzi este cel mai aglomerat loc de pe mapamond, și probabil și cel mai bogat.
A fost o negociere. Un târg cinstit. În schimbul insulei, indienii au primit un morman de mărgele din sticlă colorată, care fuseseră cumpărate de reprezentantul Companiei Indiilor de Vest cu 60 de guldeni olandezi, echivalentul a 24 de dolari, ceea ce l-a condus de altfel pe Ioan Grigorescu la titlul unuia dintre episoade.
Pentru acești indieni și alți frați ai lor dintre nativii americani, de-a lungul numeroaselor episoade ale seriei dedicate Statelor Unite, Ioan Grigorescu va găsi de multe ori un moment și un val de autentică emoție. De la New York până în California și de la seria de imagini de epocă înfățișându-le chipul și portul la instantanee contemporane, reporterul va păstra mereu un ochi atent la detaliile ce indică trecuta sau prezenta lor existență.
În New York, în amalgamul de popoare pe care altundeva îl numește ’’creuzetul american’’, Grigorescu îi găsește pe schelele celor mai înalte clădiri. Să fie oare o aspirație metafizică spre înalt, sau dorul după copacii înalți din insula lor care avea odinioară mai mult cer, aflăm că (la vremea anului 2000, cel puțin) nativii care au mai rămas în New York (în număr de circa douăzeci de mii) aveau mare drag să se cațere pe schelele zgârie-norilor, ei fiind de altfel cei ce au realizat montarea noii antene de televiziune în vârful celei mai înalte clădiri de la momentul respectiv, Empire State Building.
Fascinat de clădirile înalte, dar și de legenda locală – confirmată de el vizual – cum că indienii din New York escaladează cu orice prilej zgârie-norii, la bustul gol sau cu o cămașă îmbrăcată doar pe jumătate, Ioan Grigorescu urmărește pentru noi evoluția acestui gen de construcții, de la primul zgârie nori ridicat în 1902 și poreclit pentru forma sa ’’Fierul de călcat’’ la Empire State Building ce a deținut multă vreme recordul de a fi cea mai înaltă clădire din lume, dar și recordul pentru timpul foarte scurt al construcției.
Să mai adăugăm o panoramă inegalabilă asupra orașului de la mare înălțime, care ne permite să înțelegem, chiar și fără a-l vizita, extraordinara sa structură sistematică, realizată în urma reconstrucției de după incendiul din 1835!
Urmăriți cele mai neașteptate și fascinante episoade ale ’’Spectacolului Lumii’’!
Un articol de: Cristina Oancea