Sâmbătă, 13 iunie 2026, de la ora 12:30, la TVR 1 și TVR+, Narcis POPESCU îi are ca invitați pe domnii Titus CORLĂŢEAN, Președintele Comisiei pentru Politică Externă din Senatul României, și Christian NĂSULEA, profesor de economie mondială.
… Atunci când am modificat Constituția României în 2003, inclusiv articolul 148, pentru a pregăti aderarea României la Uniunea Europeană și NATO, noi practic am cedat deliberat niște prerogative de suveranitate și era firesc pentru o formulă integratoare așa cum este Uniunea Europeană…într-o lume interdependentă, nu mai putem vorbi de o independență la modul absolut. Există dependențe, există lucruri absolut firești, există și lucruri excesive pe de altă parte, dar până la urmă trebuie să vezi cum gestionezi aceste interdependențe, pentru că în final bilanțul tău să fie profitabil…dacă facem un bilanț foarte rapid al integrării noastre în Uniunea Europeană, atunci când ai absorbit 110 miliarde de Euro, bani pe care România nu i-ar fi produs sau nu la scara respectivă și vezi consecințele, pentru că România de astăzi nu mai este România de acum 20-25 de ani, vei înțelege că există o parte pozitivă, așa cum există însă și costuri.
Titus CORLĂŢEAN
… Din punct de vedere economic, este mai bine să fii dependent, între ghilimele, să lucrezi cu alții în așa fel încât să poți să atingi un nivel de performanță economică ce nu poate să fie atins de nicio țară pe cont propriu. Avem mult mai mult de câștigat în momentul în care lucrăm împreună cu alții, în momentul în care facem schimburi economice, atâta timp, bineînțeles, cât aceste schimburi sunt libere, sunt făcute în mod voluntar, fără să fim forțați, să fim constrânși să intrăm în niște angajamente care să nu ne convină…Uniunea Europeană ne-a adus mai mult decât fondurile europene. Ne-a adus deschiderea către piața unică, cu ajutorul căreia am reușit să atingem un nivel de performanță economică pe care nu l-am fi putut atinge pe cont propriu…independența înseamnă că în momentul în care se rup legături economice sau există constrângeri care apar din cauza unei pandemii, din cauza vremurilor război sau din cauza altor factori externi, să ai un plan pregătit, să știi încotro te duci. Care este planul tău de rezervă în momentul în care deschiderea liberă a economiei la nivel mondial nu mai satisface toate nevoile pe care le ai, pentru că ceva în funcționarea sistemului economic internațional s-a rupt din cauze externe. Asta este de fapt, din punctul meu de vedere cel puțin, definiția independenței în lumea de astăzi.
Christian NĂSULEA
… Vorbim de schimburile comerciale și de interdependențe, vedem ce probleme uriașe au generat, de exemplu, pandemia COVID, care a rupt lanțurile de aprovizionare care duceau în diferite regiuni ale lumii, ce se întâmplă din cauza conflitului din Orientul Mijlociu, în strâmbtoarea Ormuz și vedem care sunt consecințele asupra prețului petrolului, energiei și de acolo se duc pe orizontal în toate categoriile de produse. Foarte greu să gestionezi o astfel de chestiune. Gândiți-vă la inteligența artificială care astăzi schimbă modelele de evoluție tehnologică. Problema este să poți să controlezi partea negativă a acestei interdependențe…parțial am devenit o piață de desfacere, dar pe structura de comerț, de exemplu cu Germania, România este excedentară exportând mai mult decât importă…în Italia suntem exportatori de diferite componente și putem să facem o listă a țărilor europene și nu doar europene. Că se poate mai bine? Da. Că lucrurile astea ar trebui făcute mai profesionist. Asta ține de conceptul de bună guvernare. De calitatea echipelor de guvernare, de calitatea profesională și politică a decidențiilor și în modul în care se mișcă și negociază. Pentru că, de exemplu, în clipa de față, există un proces de negociare, mai degrabă, la nivel tehnic, la nivel Uniune Europene pentru viitorul ciclu financiar…un capitol important pentru România sunt fondurile de coeziune. Politica agricolă comună, e importantă. Dincolo de alte lucruri în care putem gândi în comun sau în față de care intrăm în divergență cu alții. Unde suntem noi în negociere? Nu prea știm. Nici măcar noi la Parlament nu primim informări de la Guvern.
Titus CORLĂŢEAN
… România are relații economice importante în interiorul Uniunii Europene…avem, pe de-o parte, schimburi economice importante cu principalele țări din UE, care au și investiții mari în țara noastră, vorbim aici de Germania, Franța, Italia și așa mai departe…relațiile comerciale ale țărilor din Uniunea Europeană sunt gestionate în esență la Bruxelles, pentru că așa funcționează Uniunea Europeană. Însă asta nu înseamnă că nu putem să mergem și să dezvoltăm partenariate în alte zone, să fim pragmatici. La fel cum chinezii sunt foarte pragmatici când vine vorba de economie și de schimburile economice și cu alte țări care de voie, de nevoie, prin inevitabilitatea accesului la anumite resurse, trebuie să facă schimburi cu companii din China, să gândim mai bine aceste schimburi în așa fel încât ele să fie benefice pentru țara noastră și să nu ridice riscuri economice sau de securitate pentru țara noastră pe termen lung. E un echilibru dificil pe care trebuie să îl întrețină o țară în așa fel încât lucrurile să meargă cât mai bine. Și aș mai adăuga aici faptul că... în teorie, când vorbim despre schimburile economice, putem să ne bazăm pe piață, putem să ne bazăm pe acțiunea unor actori economici care acționează independent în piață, în așa fel încât să avem rezultatele cele mai bune. Teoria aceasta nu ține însă foarte bine când avem de-a face cu actori statali, aici China este un exemplu extraordinar de bun în acest sens, care coordonează, care lucrează concertat pentru a obține niște obiective geopolitice, pentru a obține niște obiective politice până la urmă, folosindu-se inclusiv de zona economică. Deci, aici, cred că există un loc unde putem să ne gândim, sau ar trebui să ne gândim cât mai bine, tocmai la rolul pe care trebuie să-l joace un stat, în așa fel încât economia să meargă cât mai bine pentru cetățenii săi.
Christian NĂSULEA
… În ceea ce privește diplomația economică, contează ”Uriașul”, dacă vreți să mă exprim în acest fel, pentru că totul este în ultimă instanță legat de putere, de influență, de resurse la care ai acces sau nu pentru dezvoltarea proprie. Bătălie este în bună măsură pentru resurse. Uitați-vă la tot ce înseamnă acest joc politico-strategic, militar, bătălia cu taxele. Vă dau un singur exemplu…atitudinea administrației Trump. Acum 3-4 ani, relațiile comerciale bilaterale între Statele Unite și China erau undeva la peste 700 de miliarde de dolari, însă cu un deficit pentru americani de 400 de miliarde. Chinezii erau mult mai performanți în a exporta produse mai ieftine pe piața americană. În același timp, relațiile comerciale între Statele Unite și Uniunea Europeană erau undeva la 1.600 de miliarde, adică de două ori și jumătate mai mult, per ansamblu bunuri și servicii. Deci înțelegem că, de fapt, natura relației, inclusiv economică, între Statele Unite și Uniunea Europeană, dincolo de aceste fricțiuni de natură politică, strategică, în acest ciclu, sunt mult mai profunde și nu se pot modifica așa peste noapte. Deci va fi un interes în continuare foarte serios ca Uniunea Europeană și Statele Unite să rămână într-un anumit contact. Doar că americanii care sunt în administrația actuală, s-au mișcat mult mai agresiv și în principal președintele Statele Unite, Donald Trump, pe relația cu China, dar și cu partenerul european, pe politica de taxe. Pentru că ei au constatat că au pierdut și că trebuie să reechilibreze…noi am putea să gestionăm mai bine aceste provocări geopolitice, pentru că de data asta facem parte din niște echipe europene, euroatlantice, care ne oferă niște garanții de securitate, dar ne întoarcem la problema principală, din punctul meu de vedere: buna sau mediocra guvernare. Aici avem de lucrat în plan intern și vom putea dacă știm să facem ceea ce avem de făcut, vom putea culege niște roade mult mai bune în anii care urmează.
Titus CORLĂŢEAN
… Trebui ca oamenii, în primul rând, să înțeleagă că nu e de dorit să ne întoarcem la o economie autosuficientă, care ar fi o economie de subzistență, nici pe departe economia productivă pe care o avem astăzi…cred că sunt multe lucruri care ar putea să fie făcute mai bine în așa fel încât publicul larg să înțeleagă despre ce e vorba, în așa fel încât politicienii de la nivel național să se coordoneze mai bine, în așa fel încât să ne asigurăm că din relația aceasta cu instituțiile europene, țara noastră are cât mai mult de câștigat, că din apartenența noastră la Uniunea Europeană, putem să fructificăm cât mai bine avantajele care ne sunt puse la dispoziție. Pentru că, într-adevăr, suntem piață de desfacere, dar suntem și un producător important, atât pe zona de producție industrială, cât și pe zona de servicii. Ca să nu mai vorbim de agricultura românească, ce a reușit să atingă niște performanțe care sunt demne de invidiat din perspectiva altor state membri ale UE…în momentul acesta trebuie să găsim o formulă, și nu putem să o copiem din altă parte, care să fie adecvată pentru țara noastră, în așa fel încât să revenim pe un trend de creștere economică, să revenim la niște indicatori macroeconomici care să nu ne mai facă să fim priviți ca un om bolnav al Europei. Nu aș spune că suntem omul bolnav al Europei, dar suntem o țară cu indicatori macroeconomici care nu arată bine de mult timp și asta înseamnă că trebuie să începem să gândim un plan, nu un plan pentru anul acesta, ne trebuie un plan pe un termen ceva mai lung care să ne dea o direcție, să știm cum facem, indiferent de numele politicienilor care vor fi în guvernele viitoare, să știm cum facem să revenim la ritmul de creștere economică pe care țara noastră l-a avut până prin 2019.
Christian NĂSULEA
*** Credit foto: Arhiva emisiunii „Alchimia banilor” - Raluca AMZĂR ***
ECHIPA EMISIUNII:
JURNALIȘTI TV
Roxana GHIŢULESCU
Mihaela GRECU
Adrian BODONEA
MODERATOR & REALIZATOR
Narcis POPESCU
PRODUCĂTOR
Raluca AMZĂR
https://www.facebook.com/fanTVR1












































