loader
Foto

Noua „moștenitorocrație”. Sau cum să te îmbogățești în 2025

RECOMANDARI

Muncește din greu, li se spune copiilor, și vei reuși. În ultimele decenii, acest sfat le-a servit celor talentați și sârguincioși. Mulți au făcut averi și trăiesc confortabil, indiferent de câți bani au moștenit. Acum, însă, importanța averii ereditare crește în lumea bogată, ceea ce reprezintă o problemă.

 

Oamenii din economiile avansate vor moșteni aproximativ 6 trilioane de dolari în acest an, aproximativ 10% din PIB, față de aproximativ 5% în medie la mijlocul secolului XX. Ca procent din producție, fluxurile anuale de moșteniri s-au dublat în Franța începând cu anii 1960 și aproape s-au triplat în Germania începând cu anii 1970. Faptul că un tânăr își poate permite să-și cumpere o casă și să trăiască într-un confort relativ este determinat de averea moștenită aproape la fel de mult ca și de propriul succes la locul de muncă. Această schimbare are consecințe economice și sociale alarmante, deoarece pune în pericol nu doar idealul meritocratic, ci însuși capitalismul, scrie The Economist.

În parte, boom-ul moștenirii este o reflectare a unei societăți mai bogate și mai îmbătrânite. Pe măsură ce economiile au devenit mai bogate, acestea au acumulat capital pe lucrător - capital pe care cineva trebuie să-l dețină. Dar, deoarece ritmul de creștere economică a încetinit și piețele imobiliare au explodat, amploarea averilor în raport cu veniturile a crescut vertiginos. Nicăieri nu este mai evidentă această combinație de bogăție uriașă și de scleroză durabilă decât în Europa, unde creșterea productivității a fost lamentabilă.

Nașterea moștenitorocrației

Mai multă bogăție înseamnă mai multă moștenire pentru baby-boomeri. Și pentru că averea este distribuită mult mai inegal decât venitul, se naște o nouă moștenitorocrație.

Acest lucru se poate vedea în evoluția averilor super-bogaților. În cea mai mare parte a secolului al XX-lea, marile averi au fost deseori distruse de investiții proaste sau de război și inflație. Conform unui calcul, dacă familiile bogate din America în 1900 ar fi investit pasiv pe piața bursieră, ar fi cheltuit 2% din averea lor în fiecare an și ar fi avut numărul obișnuit de copii, în SUA de astăzi ar exista aproximativ 16.000 de miliardari. În schimb, există mai puțin de 1.000 de miliardari, iar marea majoritate a acestora au ajuns prin propriile puteri, notează The Economist.

Totuși, aceste tendințe se inversează, probabil pentru că miliardarii acumulează bogății și sunt mai buni în a-și păstra averile. Potrivit băncii UBS, în 2023, 53 de persoane au devenit miliardari datorită moștenirii, la mică distanță de cele 84 care și-au făcut singure averile. Acest lucru se poate explica și prin faptul că acum este ușor să-ți parchezi averea într-un fond indexat, iar principiile de gestionare a averii sunt mai bine înțelese. În plus, multe guverne au redus taxele pe moștenire.

Inegalitatea moștenirii

Cel mai izbitor lucru în legătură cu moștenitorocrația este, totuși, că nu este vorba doar despre cei foarte bogați. Moștenitorul tipic este o persoană care moștenește o casă obișnuită sau veniturile obținute din vânzarea acesteia, nu un superiaht sau o moșie la țară. Bogăția imobiliară a crescut vertiginos în ultimele decenii, în special în orașe de vârf precum Londra, New York și Paris. Cei care au fost suficient de norocoși să cumpere proprietăți înainte de lunga perioadă de boom au făcut o mulțime de bani, transmițând moștenitorilor lor un câștig extraordinar.

În consecință, bancherii și avocații corporațiilor se luptă acum în războaie de licitație pentru casele din moșiile șoferilor de taxi decedați. Pe măsură ce locuințele au devenit din ce în ce mai inaccesibile în locuri precum New York și Londra, un venit de 90 de procente a devenit prea mic pentru a plăti o viață de 90 de procente. De asemenea, trebuie să dispuneți de un capital semnificativ - dacă nu din averea părinților, atunci din banca mamei și a tatălui.

Dacă luăm în considerare acest aspect în ansamblu, importanța tot mai mare a moștenirii începe să devină clară. În Marea Britanie, se preconizează că unul din șase, dintre cei născuți în anii 1960, va primi o moștenire care va depăși zece ani din câștigul anual mediu pentru generația respectivă. Pentru cei născuți în anii 1980, raportul crește la unul din trei. Între timp, inegalitatea moștenirii este uimitoare. O cincime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 35 și 45 de ani se așteaptă să moștenească mai puțin de 10.000 de lire sterline, în timp ce un sfert se așteaptă să moștenească mai mult de 280.000 de lire sterline.

Moștenirile și politica

Pentru susținătorii piețelor libere, ascensiunea noii moștenitorocrații ar trebui să fie profund îngrijorătoare. Pentru început, aceasta creează o clasă de rentieri care se confruntă cu o serie de stimulente negative. Un sistem fiscal plin de erori înseamnă că cei bogați petrec mult timp jonglând cu regulile; acest timp ar fi mai bine folosit pentru a-și direcționa capitalul către ceva mai productiv. Pentru a-și proteja bunurile, proprietarii de locuințe blochează construcțiile și fac ca locuințele să devină inaccesibile pentru cei care nu au moștenit averi. Mai mult, știind că se pot baza pe moștenirea lor, noii rentieri nu vor găsi multe motive de-a munci sau de-a investi în inovații.

Și mai îngrijorător este modul în care o clasă inferioară de nebeneficiari rămâne din ce în ce mai mult în urmă - și este din ce în ce mai dezamăgită. Dacă proprietatea devine din ce în ce mai greu de cumpărat, iar o viață confortabilă din ce în ce mai greu de obținut, motivația tinerilor cu aspirații de-a se strădui va fi diminuată. Iar atunci când aceștia consideră că sistemul este împotriva lor, sprijinul lor pentru partidele politice principale scade.

Acesta este motivul pentru care rezolvarea problemei este urgentă. Ar fi o nebunie să ne dorim ca inflația și războiul să distrugă averile, așa cum s-a întâmplat în secolul XX. The Economist a susținut de mult timp că impozitele pe moștenire sunt cel mai corect instrument pentru a face față moștenirii. Cu toate acestea, impozitele sunt atât de nepopulare încât, în loc să le aplice, guvernele au introdus portițe după portițe, au ridicat pragul la care se aplică sau le-au eliminat complet.

Din fericire, există și alte soluții. Construirea unui număr suficient de locuințe la momentul potrivit este cea mai importantă măsură pe care guvernele o pot lua pentru a restabili legătura dintre muncă și bogăție. Taxarea anuală suficientă a proprietății ar fi, de asemenea, utilă, deoarece impozitul ar fi capitalizat ca o scădere a prețurilor locuințelor, reducând raportul dintre prețul locuințelor și venit, subliniază The Economist. Și tot ceea ce stimulează creșterea economică, atât de necesară în Europa, ar duce la scăderea raportului avere/PIB. Apogeul meritocrației a adus cu sine mobilitate socială, creștere și prosperitate. Cu puțină muncă asiduă, acele zile se pot întoarce.

Piața căsătoriilor

În 2014, Thomas Piketty de la Paris School of Economics și Gabriel Zucman, pe atunci de la London School of Economics, au prezentat dovezi conform cărora țările cu creștere lentă acumulează mai multă bogăție, măsurată în raport cu venitul național. Oamenii contribuie la economii într-un ritm destul de constant, dar PIB-ul nu crește în același ritm. În ultimii ani, din cauza creșterii slabe atât a populației, cât și a productivității, creșterea PIB-ului țărilor bogate a încetinit semnificativ. Conform datelor The Economist, țările cu cea mai rapidă creștere, precum America și Irlanda, par să fie mai puțin afectate de moștenire în comparație cu cele mai lente, precum Germania și Italia.

Explozia moștenirilor va crea inegalități deosebite pe piața imobiliară, indiferent dacă transferurile de avere sunt efectuate la deces sau în timpul vieții. Cercetările efectuate în America de Legal & General, o firmă de servicii financiare, sugerează că, dacă „Banca Mamei și a Tatălui” ar fi o întreprindere, aceasta s-ar număra printre cei mai mari zece creditori ipotecari. Sprijinul generos din partea rudelor, la rândul ei, crește rata de proprietate a locuințelor în rândul tinerilor - poate cu o treime sau mai mult, potrivit unei lucrări realizate de Eirik Eylands Brandsaas de la Fed. În același timp, persoanele fără binefăcători au de pierdut.

Într-adevăr, moștenirile bulversează deja piața căsătoriilor. În zonele mai bogate ale Americii, oamenii de 20-30 de ani vorbesc deschis despre nevoia de a se căsători cu persoane bogate. Economiștii discută despre fenomenul de „împerechere asortativă”, în care oamenii fac schimb de jurăminte la altar doar cu cei asemănători. Majoritatea cercetărilor se concentrează pe educație sau venit, însă lucrări mai noi sugerează că și moștenitorii sunt susceptibili de a se căsători între ei. Etienne Pasteau, care a lucrat la Școala de Economie din Paris, și Junyi Zhu, de la Bundesbank, estimează că moștenirea este de două ori și jumătate mai influentă decât venitul din muncă în explicarea opțiunilor matrimoniale ale germanilor.

Sursă foto: Lebedko Inna/ Shutterstock.com

Logo

 
Mihai Trăistariu, un moment de suflet pentru aniversarea TVR la „Revelion 2026”

În anul aniversar în care Televiziunea Română împlinește 70 de ani, programul „Televiziunea Română prezintă: Revelion 2026” de la TVR 1 reunește ...

România, țara cu cea mai mare inflație din UE, de peste 8%

România continuă să rămână „codașa” Uniunii Europene atunci când vine vorba de nivelul de trai, o realitate confirmată de ultimele cifre care ...

Sărbătorile de iarnă în Banat

Banatul reunește 17 organizații confesionale, fiecare cu obiceiurile ei de Crăciun și An Nou. Andrei Milin, doctor în istorie și etnologie și ...

Marina Almăşan: „Mă declar din nou cucerită de sufletul moldovenesc!” Hai-Hui prin Chişinău, miercuri seară, la TVR 2

„Un oraș în tranziție, în care clădirile noi și cele vechi stau drepţi, una lângă cealaltă.” Astfel descrie Marina Almăşan capitala Republicii ...

„TVR a fost, este şi va fi preferata mea!” – Sanda Ladoși, invitată la Revelion 2026

Una dintre cele mai versatile și apreciate voci ale muzicii românești, cea care a reprezentat România la Eurovision 2004 și este unul dintre ...

Nevoi importante pe care sportul le poate satisface

Calitatea motivației sportivilor crește atunci când mediul de antrenament satisface nevoile psihologice fundamentale de autonomie, competență și ...

Din 15 decembrie, " Secretele de la palat" continuă seria dramelor istorice coreene şi aduce povestea frumoasei regine Seondeok. De luni până ...

Moţiunea de cenzură în care se cere demisia Guvernului, dezbatere și vot

Parlamentul României se pregătește pentru dezbaterea și votul moțiunii de cenzură intitulate „România nu este de vânzare – fără progresiști la ...

„Atmosfera aceasta de petrecere este fix… ca la 20 de ani!” Voltaj, energie și emoție în programul de Revelion la TVR 1

„Televiziunea Română prezintă: Revelion 2026” – programul TVR 1 din noaptea de 31 decembrie aniversează într-un mod cu totul special intrarea în ...

Irina Loghin, „regina muzicii populare”, pe scena Revelionului TVR 2026

Voce emblematică a folclorului românesc, Irina Loghin este invitată în „Televiziunea Română prezintă: Revelion 2026”, programul care deschide ...

În această ediție vă invităm să privim împreună lumea animalelor cu mai multă atenție, cu mai multă responsabilitate și cu inima deschisă. ...

Umbrele NeLibertății, o dezbatere „Omul și Timpul”, la TVR Cultural

„Revoluția din decembrie 1989 a devenit un paradox fără comparație: prima revoluție urmată de plecarea învingătorilor, nu a învinșilor. 1989 ...

Revitalizarea zonelor rurale din România reprezintă o provocare complexă a cărei soluționare depinde, în mare măsură, de succesul ...

Ștefan de Faÿ, un ambasador al demnității românești: „Excelența înseamnă respect egal pentru toată lumea!”

Duminică, 14 decembrie, ora 15:30, la TVR Cultural, „Portret de Excelență” îl are ca invitat pe Ștefan de Faÿ, Consul General Onorific al ...

Andrei Ursu (WRS) petrece Revelionul în familie. În familia TVR

Artistul care au cunoscut o ascensiune notabilă în ultimii ani, mai ales după participarea sa la Eurovision, se numără printre invitaţii ...