Lansările recente ale Gemini Deep Think și GPT-5 au evidențiat evoluția rapidă a modelelor lingvistice de mari dimensiuni.
Având în vedere că 67% dintre organizațiile din întreaga lume utilizează în prezent LLM-uri, probabil că și voi le-ați încercat. Poate că ați fost impresionați – sau mai puțin, în cazul noului ChatGPT. Dar poate că ați observat și că vă pierdeți mai ușor atenția, memoria nu vă mai este la fel de fiabilă, iar sarcinile care înainte vi se păreau ușoare acum vi se par mai greu de gestionat.
„Nu este imaginația dvs. Deși instrumentele bazate pe inteligență artificială pot uimi prin viteza și fluența lor, dependența excesivă de ele ne poate stupefia, făcându-ne mai lenți, mai apatici și mai puțin capabili să gândim singuri”, scrie într-o analiză Project Syndicate Ngaire Woods, decanul Școlii de Administrație Publică Blavatnik de la Universitatea Oxford.
Distragerea digitală ne reduce capacitatea de concentrare. În ultimele două decenii, smartphone-urile și alte dispozitive ne-au subminat din ce în ce mai mult capacitatea de a ne menține atenția, de a lua decizii și de a finaliza sarcini, distrăgându-ne cu notificări constante și atrăgându-ne într-un scroll nesfârșit.
„Dorința de-a ne verifica telefoanele, întărită de mica recompensă pe care creierul o înregistrează cu fiecare mesaj sau actualizare, este la fel de dependență pe cât este de debilitantă. Studiile arată că aceste întreruperi, combinate cu satisfacția instantanee a derulării, fac mai dificilă concentrarea asupra sarcinilor exigente, pe termen lung”, atrage atenția Ngaire Woods.
Eroziunea memoriei
Informațiile din ce în ce mai ușor accesibile provoacă „eroziunea memoriei”, ceea ce înseamnă o capacitate redusă de a reține și organiza informații atunci când luăm decizii. Cercetătorii au început să studieze „efectul Google” cu ceva timp în urmă, evidențiind impactul negativ asupra memoriei al dependenței crescânde de smartphone-uri. Să ne gândim puțin la generațiile anterioare, care trebuiau să memoreze numere de telefon, poezii și chiar tabelul periodic.
Woods notează în analiza sa: „Scăderea capacității de a raționa bine și de a construi un argument solid este cel mai recent efect al IA, pe măsură ce tot mai multe persoane își deleagă gândirea către ChatGPT, Gemini sau DeepSeek. Studiile arată că această «descărcare cognitivă» ne împiedică capacitatea de a gândi clar, de a recunoaște conexiunile logice și de a identifica argumentele eronate. Este echivalentul mental al externalizării rutinei de exerciții fizice – pe termen scurt, puteți economisi energie, dar, în timp, propria forță scade.”
În era pre-LLM, cercetătorii trebuiau să caute pe internet – sau în bibliotecă – și să evalueze cu atenție fiecare sursă nouă. Era utilă? Cum se compara cu alte surse? Ideile puteau fi combinate sau testate una împotriva celeilalte? Procesul de cercetare antrena mintea să memoreze, să aplice, să analizeze și să sintetizeze. Fără această muncă, aceste abilități ajung inevitabil să slăbească.
„Faptul că nu mai analizăm, dezbatem și contestăm ideile duce la o minte mai înceată. «Fricțiunea cognitivă» este vitală pentru ascuțirea capacității intelectuale. Dominația modelelor LLM, care sunt antrenate să fie plăcute și să se bazeze pe lingușirea utilizatorilor, ne încețoșează gândirea. Și are o latură întunecată, cum ar fi atunci când modelele de IA sunt de acord cu autodiagnosticări incorecte sau fac sugestii dăunătoare”, subliniază Ngaire Woods.
Fricțiunea cognitivă
Un studiu recent arată că, în mod alarmant, cu cât utilizatorii insistă mai mult asupra falsurilor, cu atât modelele mainstream le repetă mai mult. OpenAI lucrează acum pentru a reduce lingușirea, „încurajând onestitatea, dezacordul constructiv și gândirea independentă în locul laudelor automate sau al deferenței”. Problema este că „fricțiunea îi face pe utilizatori să se simtă inconfortabili, chiar dacă această tensiune este tocmai ceea ce stimulează creșterea personală.”
Având la îndemână un dispozitiv alimentat de IA, scrie Woods, întrebarea la care trebuie să avem un răspuns convingător este: „De ce să ne străduim să ne amintim lucruri sau să construim un argument când un LLM o va face pentru noi? Răspunsul este că, dacă nu vă antrenați creierul să-și amintească, să raționeze și să accepte «fricțiunea cognitivă», rezultatul va fi o erodare a capacității de învățare, creativitate, metacogniție și gândire critică”.
Unele soluții au o istorie îndelungată. „Poate că este timpul să readucem memorarea ca formă de antrenament al creierului. Ca exercițiu simplu, puteți încerca să învățați LLM-ul preferat ceva ce tocmai ați învățat: explicarea unui material nou altcuiva – chiar și unui asistent AI – ajută la fixarea cunoștințelor”, recomandă Ngaire Woods.
Reducerea distragerii poate include crearea de spații fără recurgerea constantă la dispozitive. În Regatul Unit, aproximativ 90% dintre școli au interzis smartphone-urile în timpul lecțiilor. Universitățile și locurile de muncă ar putea crea mai multe medii fără dispozitive pentru lectură, reflecție și dezbatere. „Prin adoptarea învățării bazate pe probleme și a simulărilor, acestea pot ajuta elevii și colegii să abordeze probleme complexe, deschise, folosind (și perfecționând) judecata și creativitatea”, mai scrie Woods.
Alegerea cu care ne confruntăm este „dacă să ne predăm mintea în fața IA sau să tratăm LLM-urile ca parteneri de antrenament care ne permit să ne ascuțim abilitățile cognitive”. Revoluția datelor a intrat „într-o nouă fază” și numai prin „antrenarea minții noastre putem ține pasul”, conchide Ngaire Woods.
Sursă foto: Gumbariya/Shutterstock.com
