Reportajul ce evocă evenimentele culturale din comunităţile satelor româneşti s-a transmis miercuri, 4 decembrie, la TVR 1 şi TVR 1 HD, de la ora 22.30 .
Ediția este disponibilă online pe TVR+.
Instituţia căminelor culturale este o expresie a ideologiilor politice ale secolului al XX-lea. Toate acestea pun accent pe cultura de masă, cele totalitare având ca scop formarea unui „om nou”.
Documentarul „Hai la căminul cultural!" rememorează perioada în care cele mai importante evenimente ale satului românesc aveau un spaţiu de desfăşurare bine definit. Prima parte a acestuia s-a difuzat la Adevăruri despre trecut, pe 4 decembrie, de la ora 22.30, la TVR 1 şi TVR 1 HD.
La începutul secolului al XIX-lea, marele reformator social danez Grundvig găsise o soluţie pentru „Chestiunea ţărănească”, fondând aşa-numitele „şcoli populare”. Nicolae Iorga şi Dimitrie Gusti s-au documentat şi au promovat apoi modelul şi la noi în ţară, prin „casele de sfat şi citire”, care stau la originea căminelor culturale.
Dacă şcoala a lucrat cu alfabetizarea, căminele culturale au avut la începuturi drept scop, în lume satului românesc, culturalizarea omului simplu prin: întâlniri, conferinţe, comitete de cultură şi artă, brigăzi ştiintifice, „şcoli ale mamelor”, proiecţii de filme şi prezentări de carte, spectacole. Mai presus de orice, ele au contribuit la transmiterea (cosmetizată, dar existentă) a unor ritualuri străvechi, a unor cântece şi dansuri de o importanţă capitală pentru conservarea tradiţiilor noastre populare.
„În prima parte a acestui documentar, difuzat miercuri, am adunat mărturii ale foştilor directori de cămine culturale şi ale participanţilor la cele mai importante evenimente din lumea satului românesc, petrecute la căminul cultural”, dezvăluie Raluca Rogojină, realizator şi producător al emisiunii. Adevăruri despre trecut s-a difuzat pe 4 decembrie, de la ora 22.30, la TVR 1 şi online pe TVR+.
