Ca în fiecare an şcolar, un nou sezon „Teleşcoala”, emisiunea TVR 2, oferă celor aflaţi în anul susţinerii examenelor de Evaluare Naţională posibilitatea de a păstra contactul cu materiile de învăţământ la care vor susţine examen, dar şi cursuri de limbi străine. Profesoară de limba franceză la „Teleşcoala”, Raisa Vlad prezintă structura lecţiilor din această toamnă şi oferă câteva sfaturi pentru o învăţare mai uşoară.
Emisiune produsă integral de Televiziunea Română, în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării, „Teleşcoala” îi aşteaptă pe elevi cu lecţiile interactive de limbă și literatură română, alternativ cu cele de matematică, de luni până joi, în intervalul 15:00-15.30.
De la ora 15:30 până la ora 16.00 sunt programate cursurile de limbi străine, atât pentru elevi, cât şi pentru telespectatorii de toate vârstele care vor să înveţe o limbă străină (engleză, franceză, germană, spaniolă şi japoneză). La „Teleşcoala” cursurile de limbi străine pornesc de la nivelul de limbă de bază, adică A1. Şi în acest sezon, vinerea, o dată la două săptămâni, sunt programate cursuri de "Limba semnelor române" şi cursuri de Educaţie Financiară.
Fie că ne-am propus să studiem în străinătate, să muncim acolo, să dezvoltăm prietenii sau, mai simplu, vrem să ne descurcăm în călătorii şi să avem acces la informaţii, capacitate de a cunoaşte o limbă de circulaţie internaţională ne îmbunătăţeşte şansele. Raisa Vlad, profesoară de limba franceză în emisiunea „Teleşcoala”, a vorbit într-un interviu despre structura lecţiilor pe care le va preda telespectatorilor TVR 2 şi a oferit câteva sfaturi pentru o învăţare mai uşoară a limbii franceze.
Reporter TVR: Ce vor învăţa elevii la cursurile „Teleşcoala” de limbă franceză?
Raisa Vlad: Capsule didactice centrate pe elemente cheie ale programei şcolare, dar şi ale cadrului european comun de referinţă pentru limbi, nivelul A1, pentru că anul acesta „Teleşcoala” propune lecţii de limbă franceză pentru începători. Astfel, la finalul anului, cei care urmăresc lecţiile vor putea fi capabili să se exprime şi să înţeleagă un discurs în limba franceză de nivel începător.
Cum ar putea elevii să memoreze mai bine informaţiile primite în clasă?
Ca la orice disciplină, mai întâi se reciteşte lecţia din clasă şi apoi se trece la efectuarea temelor, dacă au fost date. Pe de altă parte, o limbă străină se învaţă prin expunere repetată la acea limbă. Din păcate, limba franceză nu este atât de prezentă în spaţiul media românesc, astfel încât expunerea să fie evidentă. Aşa că, îi sfătuisesc pe părinţi să caute pentru copii, pe laptop sau la televizor, programe în limba franceză: lecţiile „Teleşcoala”, video, muzică, filme, cărţi etc. Şi, sigur, să ceară sfatul profesorului de la clasă pentru a se orienta.
Cât de important este „talentul” pentru învăţarea unei limbi străine, în raport cu studiul individual?
Talentul poate să compenseze studiul unei limbi străine până la un moment dat, apoi trebuie dublat de muncă. E adevărat că există înclinaţie naturală către limbi străine, e vorba de ureche muzicală, comunicare, cineva care comunică bine în limba maternă va învăţa mai uşor o limbă străină, dar asta nu înseamnă că pentru cineva care nu are talent este imposibil. Iar talentul trebuie dublat de studiu serios, altfel nu se materializează.
Dacă un elev începător vrea să aleagă limba franceză pentru dezvoltarea personală sau a carierei, cum să se pregătească?
Cineva care de abia începe studiul unei limbi străine trebuie să aibă răbdare şi perseverenţă. Este frustrant pentru un începător şi sunt convinsă că aşa este şi pentru telespectatorii „Teleşcoala”, care mă urmăresc vorbind doar în limba franceză şi poate nu înţeleg totul de la prima lecţie. Eu le promit însă că înţelegerea va veni pe parcurs. Aceasta este problema tuturor începătorilor, mai ales la limba franceză - faptul că nu pot comunica imediat. Comunicarea vine după aproximativ un an de studiu. Le recomand să începă cu paşi mici şi să nu renunţe, aceasta este cheia învăţării unei limbi străine. Şi să o vorbească de câte ori au ocazia, chiar şi singuri, în faţa oglinzii. E un exerciţiu bun de pronunţie, până când apare un context autentic în care putem folosi limba pe care o învăţăm.
