De-a lungul secolelor, iile și covoarele au reprezentat nu doar o expresie a creativității și meșteșugului local, ci și un mod de a conserva bunuri materiale și simbolice
Regiunea Moldovei este recunoscută pentru tradițiile sale bogate, mai ales în domeniul țesăturilor.
Aceste piese erau adesea considerate valori în sine, transmise din generație în generație, de peste două sau trei sute ani, ca parte a zestrei și moștenirii familiei. La ele lucrau simultan mai multe „meșterițe”, în funcție de lățimea și înălțimea articolului sau de complexitatea modelului.
Scoarțele din regiune sunt renumite pentru bogăția motivelor care le împodobesc, fiecare având semnificații adânci și legături cu mitologia populară.
Printre cele mai răspândite se numără pasărea, clepsidra, cânepa, grâul, busuiocul, cerul, ploaia, chipul femeii, pomul vieții, cel care reprezintă forța regeneratoare a naturii, și rombul, un simbol geometric care inițial avea funcții protective și magice. Soarele, spre exemplu, este reprezentat tot romboidal datorită limitărilor tehnice din acele vremuri.
Pomul vieții, frecvent stilizat, simbolizează renașterea și continuitatea existenței, fiind prezent în zeci de interpretări pe multe covoare vechi moldovenești, inclusiv pe cele din Basarabia, unde este asociat cu fertilitatea și înțelepciunea.
Acestea reprezintă uneori adevărate ghicitori, ce așteaptă a fi deslușite. În emisiunea „Tradiții” de la TVR MOLDOVA puteți afla detalii despre secretele „meșterițelor”.
Pe lângă frumusețea ornamentală, scoarțele aveau și o funcție practică: protejau locuințele de frig și adesea serveau ca ascunzători pentru obiectele de valoare. În perioadele de invazii sau războaie, familiile ascundeau bijuterii, monede și alte obiecte prețioase sub ele, oferind prin desenele lor indicii de găsire, însă doar pentru cei inițiați. Datorită densității materialului și modului durabil de țesere acestea erau greu de observat.
În prezent, covoarele moldovenești sunt recunoscute la nivel mondial, fiind incluse în patrimoniul UNESCO datorită tehnicilor de realizare care au fost păstrate de-a lungul secolelor.
Festivalul Portului Popular este un exemplu de eveniment important care promovează tradițiile. Are loc anual și atrage iubitori ai obiceiurilor străvechi.
Vizitatorii pot admira covoare lucrate manual și pot participa la ateliere unde învață tehnici vechi de țesut. Festivalul joacă un rol aparte în păstrarea și transmiterea mai departe a meșteșugurilor.
Aceste moșteniri, transmise din generație în generație, sunt păstrate în memoria colectivă și datorită platformelor media care sprijină cultura tradițională.
Prin emisiunea „Tezaur Folcloric”, Televiziunea Română a devenit un adevărat promotor al valorilor populare, contribuind la conservarea folclorului autentic românesc. Începând din 1982, emisiunea a adus în prim-plan bogăția meșteșugurilor din întreaga țară, punând accent de multe ori pe arta țesutului și brodatului. Prin reportaje și documentare realizate la diverse festivaluri și târguri etnografice, „Tezaur Folcloric” a făcut cunoscute frumusețea portului popular și a tradițiilor.
Sursa: TVR MOLDOVA, emisiunea Tradiții TVR MOLDOVA. Tezaur Folcloric.
Sursa foto: TVR MOLDOVA, emisiunea Tradiții TVR MOLDOVA.
