loader
Foto

Mituri și realități despre învățământul Montessori

RECOMANDARI

Ce este și ce nu este această metodă de învățare în etapa preșcolară și școlară timpurie ne lămurește profesorul de limba germană Alexandru Banciu, care are competențe în formarea copiilor aplicând principiile Montessori, încheind seria interviurilor dedicate acestui sistem de învățământ.

 

Prin ce se diferențiază mediul preșcolar și școlar Montessori față de cel al școlii tradiționale?

Mediul Montessori este gândit în jurul copilului. Spațiul este aerisit, ordonat, plin de lumină naturală și organizat astfel încât copilul să se simtă liber, dar și în siguranță. Materialele sunt atractive, naturale, structurate științific, fiecare având un scop clar de dezvoltare. Educația nu este centrată pe adult, ci pe copil, iar rolul educatorului este de ghid – de observator atent și sprijin discret. În școala tradițională, accentul cade mai mult pe transmiterea de informații, pe conformare la cerințele adultului și pe evaluare constantă.

Cum sunt gândite activitățile preșcolare și lecțiile școlare în sistemul Montessori comparativ cu cele din sistemul de stat?

Activitățile Montessori pornesc de la interesele copilului și de la stadiul său de dezvoltare. Lecțiile sunt scurte, clare, atractive, iar copilul explorează mai departe în ritmul propriu. În sistemul de stat, lecțiile sunt adesea gândite pentru o medie de clasă și urmează un ritm general, cu accent pe predare simultană și uniformitate. În Montessori, se cultivă curiozitatea naturală, nu se grăbește copilul și nici nu i se cere să urmeze pași impuși.

Cât timp i se permite unui copil să se centreze pe o activitate aleasă de el comparativ cu timpul acordat în mediul tradițional școlar? Cum trebuie gestionat ritmul de lucru al unui copil?

Un copil Montessori are libertatea de a lucra pe o activitate atâta timp cât are interes și este implicat. Nu i se întrerupe concentrarea. Ritmul fiecărui copil este respectat, fiind considerat unic. În sistemul tradițional, activitățile sunt cronometrate, iar schimbările dese de sarcini pot fragmenta atenția. Gestionarea ritmului copilului presupune în primul rând observație atentă și încredere în capacitatea lui de a învăța atunci când e pregătit.

Educatorul trebuie să lucreze la aceeași activitate, în același ritm, în aceeași ordine, cu toți copiii în învățământul de stat. Cum se procedează în instituțiile școlare Montessori și care sistem este mai propice dezvoltării copiilor? De ce?

În Montessori, educatorul lucrează individual sau în grupuri mici, în funcție de nevoile fiecărui copil. Nu există o singură cale și un singur ritm. Se respectă particularitățile de dezvoltare și interesele fiecăruia. Acest mod de lucru permite o dezvoltare mai armonioasă și mai autentică. Sistemul tradițional oferă stabilitate, dar poate limita spontaneitatea și exprimarea personală a copilului. Montessori valorizează unicitatea, iar asta îl ajută pe copil să devină o persoană sigură pe sine.

(w882) Copii jucÃ

Credit foto: Shutterstock - New Africa

În educația de tip Montessori, grupele de activități sunt create pe baza nivelului de dezvoltare a copilului. În educația tradițională, grupele sunt strict definite de vârsta cronologică a copiilor. De ce ar opta un părinte pentru primul sistem și nu pentru al doilea?
În Montessori, copiii învață unii de la alții. Cei mici sunt inspirați de cei mai mari, iar cei mari își dezvoltă empatia și responsabilitatea. Nu e haos – dimpotrivă, este o ordine firească a dezvoltării. Sistemul tradițional, organizat pe ani de vârstă, oferă un cadru familiar părinților, dar nu întotdeauna reflectă realitatea dezvoltării fiecărui copil. Mulți părinți aleg Montessori tocmai pentru că permite o evoluție mai naturală și respectă ritmul intern al copilului.

Cât de adevărat este faptul că în școala tradițională curricula nu ține seama de nevoile copiilor și cum umple acest potențial gol o grădiniță și o școală Montessori?
Este parțial adevărat. Sistemul tradițional are o programă stabilită de sus în jos, fără prea mult spațiu pentru adaptare. În Montessori, pornim de la copil și integrăm curriculumul în viața reală. Observăm, ne adaptăm, răspundem intereselor și nevoilor de moment. Nu forțăm învățarea, ci o încurajăm.

Educația Montessori merge pe principiul stimei de sine venite din interior, iar școala tradițională susține validarea externă și recompensele. Este mit sau realitate?
Este o realitate. În Montessori, copilul se autoevaluează, învață din greșeli, simte satisfacția reușitei proprii. Nu lucrăm cu recompense și pedepse, ci cu motivație internă. În școala tradițională, notele, calificativele și comparațiile sunt instrumente frecvent folosite și ele influențează profund imaginea de sine a copilului.

Cum ajunge un copil să iubească învățarea dacă nu este expus provocărilor performanțelor?
Performanța nu înseamnă neapărat presiune. În Montessori, provocările sunt reale, dar potrivite nivelului copilului. Nu se cere imposibilul, ci se oferă contexte care stimulează interesul. Când copilul este lăsat să exploreze, să descopere, să greșească și să revină cu bucurie, învățarea devine o plăcere. Iar asta e mai valoros decât orice premiu.

Cât din educația Montessori este adaptare și cât conformare? Care din cele două predomină în acest sistem de învățământ și ce impact are asupra copilului?
Montessori încurajează adaptarea, copilul învață să se regleze, să coopereze, să respecte reguli din convingere, nu din obligație. Nu încurajăm conformarea oarbă. Învățăm împreună să trăim într-o comunitate, cu respect și responsabilitate. Impactul? Copii autonomi, empatici, capabili să gândească singuri și să aleagă cu discernământ.

În ce măsură ar putea exista în România și cât de utilă credeți că ar fi apariția unui sistem care să îmbine principiile Montessori cu cele ale școlii tradiționale românești?
Cred că o integrare echilibrată este posibilă și chiar necesară. Sistemul tradițional are resurse valoroase, dar are nevoie de o infuzie de flexibilitate și umanitate. Montessori poate aduce exact acest echilibru: centrare pe copil, respect pentru ritm, învățare prin explorare. O astfel de sinteză ar putea pregăti copiii nu doar pentru examene, ci pentru viață.

(w882) Alexandru

Alexandru Banciu, profesor de limba germană / Credit foto: Alexandru Banciu

***

Alese mulțumiri Profesorului Alexandru Banciu pentru interviul care încheie seria interviurilor dedicate educației Montessori publicate săptămânal în secțiunea Lifestyle a site-ului TVR.

Alexandru Banciu este profesor pentru învățământul preșcolar și primar în  limba germană, grad didactic II, cu competențe în practicarea pedagogiei Montessori.

***

Credit foto: Alexandru Banciu, Shutterstock - Lithiumphoto (prima foto)

***

Interviu realizat de Maria Grăjdan

Logo

 
Interzis la Cotroceni: un precedent periculos? Analiză ‟Breaking Fake News”, pe TVR 1

Jurnalistul Marian Voicu şi invitatul său, Răzvan Martin, Coordonator FreeEx - ActiveWatch, discută despre obligaţiile instituţiilor publice ...

“Reporter special”: TVR Iași, la ceas aniversar. 35 de ani de la prima emisie | VIDEO

„Cum să spun ce merită spus? Să fie valoros și cursiv, atractiv și logic, cuprinzător și sensibil, mișcător prin adevărul mărturisit, ...

Școala, spațiul în care copiii nu se mai simt în siguranță

Pentru foarte mulți copii, violența face parte, din păcate, din realitatea de zi cu zi a școlii românești. Fie că vorbim despre agresiune fizică, ...

În culisele competiţiilor de echitaţie. „Mâine începe azi”, cu juniorul Horia Butuza, la TVR 2

În doar câțiva ani de la primele antrenamente, a reușit să urce pe cele mai înalte podiumuri naționale și internaționale la sărituri peste ...

“Călătorie cu gust” cu pasiune pentru motoare și gastronomie | VIDEO

În această ediție “Călătorie cu gust”, intrăm într-un atelier de reparații și customizare a motocicletelor, unde pasiunea pentru motoare se ...

România – Canada, ultimul test al Stejarilor în luna noiembrie, în direct la TVR Sport

Naționala de rugby a României încheie seria meciurilor din luna noiembrie din World Rugby Nations Cup cu o confruntare cu reprezentativa Canadei. ...

Cunoaștere, cultură și muzică: Gala de deschidere „Religions 360°”, la TVR Cultural

Vineri, 20 noiembrie, de la ora 19.00, TVR Cultural difuzează în premieră Gala de deschidere a Congresului Internațional de Istorie a Religiilor ...

Premieră la TVR Cultural: Piatră contra fier - culisele duelului care a dus la înălţarea turnului simbol, în documentarul „Eiffel, războiul turnurilor”

Înainte de a deveni simbolul incontestabil al Parisului, Turnul Eiffel a fost miza unei bătălii feroce a orgoliilor, a viziunilor arhitecturale ...

Calitatea vieții în România: între facturi tot mai mari și un mediu care ne îmbolnăvește

România se confruntă cu un paradox tot mai evident: deși economia a crescut în ultimele decenii, pentru o parte importantă a populației, traiul ...

Când violența devine spectacol: efectele mediatizării incidentelor asupra sportului

Sportul reprezintă un spațiu al competiției, al emoțiilor și al rivalității, dar și un mediu în care se formează comportamente și valori sociale. ...

Campion mondial pe ringul de dans, un om modest în viața de zi cu zi. Rareș Cojoc, invitatul Irinei Păcurariu la „Rețeaua de idoli”

Irina Păcurariu ne invită în universul primului campion mondial al României la dans sportiv. O  întâlnire despre ambiție, disciplină, modestie și ...

Geopolitica actuală - Lumea spre o nouă ordine mondială

Duminică, 15 noiembrie, de la ora 17.00, la TVR Cultural, conf. univ. dr. Cristi Pantelimon, sociolog la Institutul de Sociologie al Academiei ...

Ce se întâmplă cu corpul nostru după 50 de ani? | VIDEO

După 50 de ani, începem să simțim mai acut trecerea timpului. Apar durerile articulare, scade forța musculară, iar mobilitatea nu mai este ...

Dezechilibrele hormonale, pericolele ascunse ale mușcăturilor de animale și beneficiile pauzelor active, la „Un doctor pentru dumneavoastră”

Oboseală inexplicabilă, fluctuații de greutate, tulburări de somn, schimbări de dispoziție, pot fi semnale ale dezechilibrelor hormonale. De ce ...

Emil Constantinescu, dezvăluiri despre culisele puterii, la 30 de ani de la alegerile istorice din 1996. „Gustul amar al libertății”, la TVR 1

La trei decenii de la prima alternanță democratică la putere după căderea comunismului, fostul președinte al României, Emil Constantinescu, ...